A treia cerere de plată din PNRR. Cât de departe se află România față de calendarul inițial negociat

Miercuri, 06 Septembrie 2023, ora 21:23
606 citiri
A treia cerere de plată din PNRR. Cât de departe se află România față de calendarul inițial negociat
UE nu au cerut niciodată alte măsuri în afara celor asumate de România prin PNRR FOTO Pixabay

Ce de-a treia cerere de plată pentru fondurile europene alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi transmisă Comisiei Europene până la finalul lunii septembrie, cu trei luni întârziere, declară reprezentanţii Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene într-un răspuns formulat în urma solicitării depusă de Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Statului.

Din cele 79 de jaloane incluse în cea de-a treia cerere de plată, 16 nu au fost realizate, dintre care 4 ar fi trebuit să fie duse la bun sfârșit încă din septembrie 2022. Printre cele mai semnificative eșecuri în aplicarea cerințelor se numără infrastructura educațională și politicile de guvernanță corporativă, reforma pensiilor speciale și calitatea serviciilor medicale. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, susține că aplicarea tuturor jaloanelor din PNRR ar cauza probleme pentru populație și mediul de afaceri și își declară prudența cu privire la implementarea tuturor cerințelor Comisiei Europene.

Din cele 16 jaloane nerealizate de către executiv, 12 aveau termen de implementare 31 decembrie 2022 și nu au fost inițiate până în prezent reforme semnificative care să indice Comisiei un angajament concret.

Reformele care țin de guvernanţă corporativă, eficienţă energetică, reforma pensiilor speciale şi calitatea serviciilor medicale au fost puse pe plan secund, Guvernul concentrându-se asupra altor trei categorii principale de reforme, după cum a declarat Ministrul Finanțelor în cadrul unei declarații la Antena 3 CNN. Acesta a insistat asupra măsurilor de reducere a cheltuielilor publice, pentru combaterea evaziunii fiscale și de ajustare fiscală, cunoscute drept fiscal-bugetare. Potrivit ministrului, reformele sunt „pregătite pentru a se stabili momentul la care Guvernul, prin asumarea răspunderii, se va prezenta în fața Parlamentului”.

Ministrul Finanțelor susține că reprezentanții UE nu au cerut niciodată alte măsuri în afara celor asumate de România prin PNRR. În acest context, Boloș a declarat că angajamentele propuse de Comisie nu pot fi puse momentan în aplicare dacă se dorește protejarea populației.

„Niciodată Comisia nu va cere decât ceea ce noi ne-am angajat. Dacă noi am pune în aplicare toate angajamentele de acolo (n.r din PNRR) pentru populație și pentru mediul de afaceri ar fi o problemă. Și noi am încercat prin pachetul de măsuri fiscal-bugetare tocmai să protejăm populația și mediul de afaceri. Acesta a fost obiectivul”, a declarat ministrul.

Ce presupune financiar pentru bugetul României cea de-a treia cerere de plată din PNRR

Prin cererea de plată numărul 3, România ar urma să primească 3,14 miliarde euro (2,04 miliarde euro - grant şi 1,095 miliarde euro - împrumut).

Înainte de trimiterea cererii de plată la Bruxelles, Guvernul ar trebui să transmită Comisiei Europene documentul final privind proiectele pe care doreşte să le finanţeze prin Mecanismul RePowerEU, alocarea acordată ţării noastre fiind de 1,4 miliarde de euro pentru creşterea gradului de independenţă energetică.

Conform jurnaliștilor de la Bursa, deşi acest document ar fi trebui finalizat până la începutul lunii mai, nici până acum forma finală nu a fost transmisă Comisiei Europene. Reprezentanţii FACIAS, Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului, care vor participa în data de 6 septembrie 2023 la o importantă conferință organizată la Bruxelles cu tema „Asigurarea statului de drept în statele membre UE – provocări și soluții”, organizată în incinta Parlamentului European, au afirmat că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu știe nu ştie când va fi trimis planul final de investiţii către Bruxelles, plan negociat cu oficialii Comisiei.

În ceea ce priveşte utilizarea fondurilor PNRR, autorităţile centrale au cheltuit până în prezent numai 828 milioane euro din cele peste 6,3 miliarde euro primite de la Comisia Europeană, adică 15% din fondurile disponibile, restul banilor aflându-se la Banca Naţională a României.

Controversa reformei pensiilor speciale

Cel mai greu obiectiv este reforma pensiilor speciale. Ministrul Fondurilor Europene promite însă că cererea completă va fi gata până pe 15 octombrie.

Conform europarlamentarului Victor Negrescu, Comisia ”solicită să crească rata de impozitare a pensiilor care nu sunt bazate pe principiul de contributivitate, solicită de asemenea ca perioada de grație să fe diferită, de asemenea perioada de calcul să fie diferită în așa fel încât să respectăm deciziile CCR, dar și principiile pe care Comisia europeana le-a prezentat deja.”

Pe 2 august Curtea Constituțională a hotărât retrimiterea legii în Parlament după ce a declarat drept neconstituționale mai multe prevederi. Problemele din lege au fost semnalate încă dinainte de votul final din Parlament, atât de către opoziție cât și de foști judecători CCR.

După ce negocierile cu Comisia Europeană care se află acum în curs se vor încheia, proiectul trebuie să fie votat din nou în Parlament, în această lună.

Perspectivele celui de-al patrulea jalon din PNRR

În cadrul ultimelor declarații făcute de Ministrul Finanțelor, acesta a abordat și tema cererii de plată numărul patru pe care România trebuie să o depună. După această cerere de plată vor fi reluate discuțiile pe tema PNRR, potrivit lui Marcel Boloș.

„Aici, problema pe fond vizavi de angajamentele existente în PNRR este clar că acestea sunt consistente. Avem eșalonul 207 și trimestrul I 2023 și că este obiectul cererii de plată numărul patru pe care o avem de depus. Când va fi depusă cererea de plată numărul patru, atunci probabil se va relua discuția asupra acestui subiect”, a anunțat ministrul.

Întârzierile de până acum ale reformelor cerute pentru PNRR

PNRR este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene. Cei șase piloni sunt: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.

România a primit prima tranșă din PNRR în decembrie 2022 în cuantum de 1,851 miliarde de euro din prefinanțarea totală de 3,793 miliarde de euro din valoarea contribuției financiare pe anul 2021, iar pentru cea de-a doua tranșă, încasată la finalul lunii iunie 2023, cererea a fost depusă cu șase luni întârziere.

Din tranșa a doua, România ar urma să încaseze 2,7 miliarde de euro în granturi în decursul lunii septembrie.

...citeste mai departe despre "A treia cerere de plată din PNRR. Cât de departe se află România față de calendarul inițial negociat" pe Ziare.com

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

#PNRR, #PNRR depus la CE, #fonduri europene, #reforma pensii speciale, #REPowerEU , #Stiri Guvern