De ce cresc atât de mult taxele și impozitele: ”Suntem singura țară membră UE care se află în procedura de deficit excesiv”

Vineri, 07 Iulie 2023, ora 03:25
660 citiri
De ce cresc atât de mult taxele și impozitele: ”Suntem singura țară membră UE care se află în procedura de deficit excesiv”
Majorarea TVA și impozitarea progresivă: ”Guvernul vrea să crească taxele ca să rezolve problema deficitului” FOTO / Pixabay

În ultima săptămână, modificarea cotei unice nu a fost singurul semnal din partea guvernului legat de majorarea taxelor. Atât modificarea cotei TVA-ului la 19% în diverse sectoare, cât și multiple taxe naționale și locale au fost anunțate relativ concomitent. Punând în balanță plafonarea simultană a adaosului comercial la alimente, Ziare.com a încercat să contextualizeze economic aceste modificări de taxe în raport cu deficitul bugetar și rata inflației, constrângerile curente din partea Comisiei Europene, precum și al presiunii societății civile.

Claudiu Năsui, economist, deputat USR în Parlamentul României și membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a explicat care sunt constrângerile legate de procedura de deficit excesiv în care se află România și ce motivează în prezent politicile monetare ale guvernului.

Premierul Marcel Ciolacu a făcut declarații pe 5 iulie, cu privire la majorarea taxelor. ”Este important să nu depășim media europeană raportată la puterea de cumpărare a țării noastre. Sunt doi indicatori care trebuie respectați, pentru că, dacă depășești foarte mult, în momentul acela încurajezi la negru astfel de vânzări. Deci trebuie întotdeauna să găsim echilibrul. Și o să vină domnul ministru cu o analiză”, a declarat Marcel Ciolacu în fața jurnaliștilor.

Majorarea taxei pe valoare adăugată este bazată pe Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 (OG nr. 16/2022) prin care, anul trecut, au fost aduse o serie de modificări și completări Codului fiscal, dar care conțin și articole legate de creșteri viitoare.

Pe lângă deducții de impozite și legiferarea veniturilor, impozitele aplicate anul acesta până acum se referă preponderent la:

cota de impozit pe dividende de la 5% la 8%;cota de TVA aplicabilă în sectorul HORECA se majorează de la 5% la 9%cota de TVA de 19% pentru livrarea de băuturi alcoolice și nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate

La acestea se adaugă modificările preconizate, de la cotele TVA mărite la 1 ianuarie, la 19% pentru o serie de produse și servicii, cu mențiunea că sunt excluse produsele considerate de bază, pentru care a fost deja plafonat adaosul comercial. Astfel, serviciile de catering, masa la restaurant, produsele bio, serviciile hoteliere, dar şi alimentele care nu sunt considerate a fi de bază ar urma să coste mai mult.

Totodată, la finalul lunii trecute, Parlamentul României a adoptat legea privind aplicarea unor tarife rutiere pe rețeaua de drumuri naționale din România, care se află, în acest moment, la promulgare, la Palatul Cotroceni. Pe parcursul trimestrului doi au fost anunțate, de asemenea, mai multe modificări ale impozitelor pe plan local, atât în capitală, cât și în provincie.

Creșterea taxelor, în legătură directă cu procedura de deficit excesiv

Claudiu Năsui, economist, deputat USR în Parlamentul României și membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a explicat că, în 2019, când a venit la putere Guvernul Orban, România avea un deficit foarte mare, iar ”alegerea făcută de guvernul Orban la acea vreme a fost să depășească cei 3% de deficit. Guvernul PSD de până atunci ne ținea foarte aproape de acel 3%, aceasta fiind limita maximă de deficit permisă sub Pactul de Stabilitate și Creștere al Uniunii Europene, din care suntem și noi parte.”

Odată ce a depășit marja de 3%, România a intrat în procedura de deficit excesiv. ”În momentul de față suntem singura țară membră UE care se află în procedura de deficit excesiv”, a lămurit economistul. ”România a stabilit un calendar împreună cu Comisia Europeană ca să scadă deficitul bugetar sub 3% și am avut acest calendar agreat, chiar cu destulă indulgență considerând că, odată cu pandemia deficitele tuturor statelor au crescut.”

Anul trecut, deficitul bugetar a fost 6.2% și am împlinit acest deficit, conform standardului de raportare ESA (European system of accounts – care se referă la raportarea contabilă aferentă perioadei de referință a unei plăți, și nu la perioada la care s-a făcut plata, comparativ cu standardul de raportare la numerar – cash). Ținta a fost redusă ulterior la 5,84%, la prima rectificarea bugetară, și apoi la 5,75% din PIB la a doua rectificare, din toamna anului 2022, potrivit Economedia.ro.

Ținta deficitului bugetar pentru 2023 este de 4.4%, în standard ESA – ceea ce înseamnă că vom afla după primul trimestru din 2024 dacă ținta a fost încălcată sau nu. Parte din consecințe, dacă ținta coborârii deficitului bugetar este atinsă se referă la reținerea fondurilor europene, inclusiv PNRR. ”Pe scurt, Uniunea Europeană ne va spune că ne dă bani, când ne vom rezolva problema de deficit. Ce cred eu, din punct de vedere politic că se va întâmpla, e că Guvernul va încălca deficitul și că va negocia cu Comisia Europeană să nu ne dea sancțiuni. Guvernul vrea să crească taxele ca să rezolve problema deficitului. Dar adevărul e că această problemă se poate rezolva în două feluri: crescând taxele și reducând cheltuielile. ”Deputatul USR a sugerat că guvernanții au evitat mereu să se atingă de reducerea cheltuielilor, din rațiuni politice, concentrându-se, în consecință, pe creșterea taxelor.

”Plafonarea adaosului comercial nu va funcționa”

Ca o măsură de protecție a prețurilor, guvernul a adoptat la finalul lunii iunie 2023, ”Ordonanța de Urgență privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare”. Măsurile vizează o listă de alimente de bază și se preconizează a rămâne în vigoare pe o perioadă de 3 luni.

”Nu ai cum să plafonezi adaosul”, a susținut Claudiu Năsui. ”E o unicitate, deoarece alte țări nu plafonează adaosul, ci prețul total – și asta cu consecințe dezastroase pentru economie. Plafonarea de adaos nu se poate face în context european. Un exemplu grăitor este ce s-a întâmplat cu industria lemnului. A fost plafonat și apoi nu se găsea deloc, decât la negru, cu un preț mult mai mare decât cel plafonat și mult mai mare decât era pe piață înainte de plafonare. Renta mai degrabă să-l exporți sau să-l vinzi la negru”.

Riscul cel mai mare când vine vorba despre plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază este realmente să nu se mai găsească acele alimente la raft, a explicat economistul. ”Acest lucru a început deja să aibă loc în Ungaria. Alimentele sunt raționalizate – un cetățean maghiar nu are voie să cumpere cât ulei, câte ouă vrea –, iar dacă cineva își dorește să cumpere peste plafonul impus, trebuie să se orienteze către piața neagră”.

În momentul de față Ungaria se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește inflația cu o rată de 21,9%. Este important de menționat că diferența dintre cele două măsuri se referă la tipul de plafonare. Guvernul român nu a plafonat prețurile la raft, ci a făcut-o prin intermediul adaosului comercial, în ideea sacrificării prețurilor intermediarilor în favoarea producătorilor. ”Cum faci ca intermediarul ăla să nu cumpere de la cineva din afară acele produse, să pună ce adaos vrea și să ocolească total producătorii români, vânzând în continuare produsele plafonate în România. Global, dacă pur și simplu procesul de plasare a alimentului de bază se dovedește a fi prea costisitor, riscăm și să nu mai găsim produsele la raft. Genul acesta de plafonare arată un analfabetism economic. Fiindcă ei au impresia că prețul este mai mare din cauza adaosului. Prețurile se stabilesc prin cerere și ofertă. Un magazin va vinde astfel încât să își maximizeze profitul. Nu va vinde roșia cu un milion de euro, că n-o cumpără nimeni. O vor vinde cu acel preț cu care se vând toate roșiile, ca să nu rămână cu roșiile pe stoc și să se strice. Chiar dacă rămâne în pierdere. Dacă magazinul a cumpărat roșii cu 100 de lei și nu le vinde, pierde 100 de lei, dacă le vinde sub preț și recuperează 90, a minimizat pierderea.”

Un element important pe care îl ignorăm, conform explicațiilor economistului, este faptul că vara, prețurile la legume și fructe scade sezonier în fiecare an. Pentru că vara are loc producția, iar pe măsură ce se fac stocurile, se consumă din ele și prețurile cresc.

Impozitarea progresivă și de ce taxele crescute nu vor ajuta realmente micșorarea găurii din buget

Totalul măsurilor de facilitare fiscală, precum și creșterea graduală a impozitelor începând din 2022 până în prezent au la bază politica monetară de impozitare progresivă, care se referă la o serie de măsuri fiscale luate pentru a crește taxarea în funcție de venit, pentru a proteja categoriile sociale vulnerabile și a încuraja colectarea sporită de taxe de la persoanele fizice și entitățile juridice cu venituri mari.

Claudiu Năsui a explicat că impozitarea progresivă așa cum este pusă în practică de guvernul curent este o greșeală. ”Cel mai bun lucru pentru România ca să ia părțile bune din impozitarea progresivă și din cota unică ar fi o tranșă de bani care nu se impozitează. Până la un salariu minim, statul te lasă în pace, primești banii pe care i-ai muncit. După salariul minim, încep să vină taxele și impozitele. Atunci nu te mai finanțezi din cei mai săraci oameni din societate, le dai o imensă gură de oxigen. Asta ar funcționa fără introducerea impozitării progresivă și fără modificarea cotei unice. Argumentul pentru cota progresivă este că povara fiscală pe cei mici e prea mare. Atunci trebuie reduse cu adevărat taxele pentru veniturile mici. Numai că un astfel de sistem este foarte birocratic.”

Năsui a extins faptul că multe țări au impozitare progresivă și o birocrație fiscală mult mai mare decât România, însă procedurile de racordare a întregului sistem fiscal la astfel de reguli presupune o restructurare puternică, de care majoritatea factorilor de decizie din executiv se feresc.

...citeste mai departe despre "De ce cresc atât de mult taxele și impozitele: ”Suntem singura țară membră UE care se află în procedura de deficit excesiv”" pe Ziare.com

#crestere TVA, #majorare TVA, #taxe si impozite, #plafonare preturi, #deficit bugetar, #deficit excesiv Romania , #Stiri Guvern