Industria vinului din Uniunea Europeana va fi supusa unui proces de reforma, potrivit unui proiect al autoritatilor europene, citat de Reuters. Astfel, fermierii urmand sa primeasca recompense financiare in schimbul reducerii suprafetelor de vita de vie, in scopul micsorarii surplusului de productie.
Compensatii pentru reducerea suprafetelor cultivate
Planul prevede reducerea suprafetelor cultivate cu vita de vie cu 200.000 de hectare, de la 3,4 milioane de hectare in prezent. In primul an de reforma se va renunta la 60.000 de hectare, iar marimea suprafetelor care vor fi scoase din productie va scadea in anii urmatori.
In schimb, producatorii vor primi in primul an circa 7.000 de euro pentru fiecare hectar de vie la care renunta, suma care se va reduce ulterior. Producatorii care vor avea probleme in obtinerea unei productii viabile vor avea posibilitatea sa micsoreze costurile sau sa renunte definitiv la productia de vin, se arata in proiect. Acesti producatori fie vor putea desfasura activitati alternative pe terenurile respective, fie se vor retrage definitiv din productia agricola, se arata in proiectul care va fi publicat la 4 iulie si dezbatut ulterior de ministrii comunitari.
Proiectul de reforma, aprobat de comisarul european pentru Agricultura, Mariann Fischer Boel, va desfiinta sau va simplifica multe dintre subventiile existente.
UE a pierdut teren pe piata vinurilor
Uniunea Europeana este cel mai mare producator, consumator, exportator si importator de vinuri la nivel mondial. In ultimii ani, producatorii europeni au pierdut o parte din pietele traditionale de export, in favoarea vinurilor mai ieftine provenite din Australia, Chile si Statele Unite, in timp ce importurile UE au crescut.
Pe langa devansarea concurentilor prin concentrarea productiei pe vinurile de inalta calitate, strategia lui Boel este ca subventiile sa descurajeze surplusul nedorit de productie, care este transformat ulterior in alcool industrial sau biocombustibil. Astfel, proiectul prevede desfiintarea subventiei acordate pentru distilarea cantitatilor excedentare de vin, pentru corectarea dezechilibrelor de pe piata, iar fermierii vor primi in schimb mai multe fonduri pentru reducerea suprafetelor cultivate cu vie.
Propunerile lui Boel au nemultumit mai multe guverne europene, in special cele din statele mari producatoare cum sunt Franta, Spania si Italia, lideri la nivel mondial. Cele trei state reunesc 80% din suprafetele cultivate cu vie in Uniunea Europeana.
Fara zahar in vin si fara amestecuri
Plantarea vitei de vie este controlata strict in UE, atat in privinta suprafetelor cat si a sortimentelor de struguri. Noile plantari nu sunt permise pana la jumatatea anului 2010, cu exceptia unor conditii speciale, iar Boel a propus extinderea perioadei pana in 2013.
Pentru protejarea mediului, statele vot sa limiteze desfiintarea viilor in zonele de deal si de munte si sa puna capat procesului de restrangere a suprafetelor, cand terenurile abandonate ajung la 10% din total.
Alte masuri propuse prevad interzicerea folosirii zaharului in productia de vin, practici utilizate in statele cu clima mai rece, precum Luxemburg si Austria, pentru cresterea continutului de alcool.
Culturile cu sortimente de struguri care nu au fost aprobate trebuie desfiintate, cu exceptia situatiilor in care vinul produs este consumat numai de familia cultivatorului. De asemenea, producatorii nu vor avea dreptul sa amestece vin sau must importat cu vinurile europene.
Bloombiz
(Sursa: Mediafax)
Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.