Pentru cine sunt masurile fiscale propuse de partidele politice? - Interviu Dragne si Asociatii

Masurile fiscale propuse de cele mai importante formatiuni politice, USL si ARD, se pot aplica in contextul economic actual, din 2012.

Insa e posibil ca aceste masuri sa nu mai poata fi atat de usor de aplicat in 2013, a comentat Mircea Maier, avocat Dragne&Asociatii.

Avocatul specializat in Drept Fiscal explica, intr-un interviu acordat Business24, ca masura de reducere a cotei unice propusa de ARD ar putea fi in avantajul mediului de afaceri, pe cand impozitul diferentiat propus de USL va fi favorabil populatiei.

In campania pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie, partidele au inclus in propunerile de programe de guvernare schimbari fiscale legate de cota unica de impozitare. Credeti ca se va putea aplica scaderea cotei unice anul viitor?

Este dificil sa facem previziuni pentru anul viitor, mai ales tinand cont de volatilitatea situatiei economice generale, care, in opinia noastra, este posibil sa se mentina si anul viitor. In acest sens, va fi necesar ca oportunitatea unor masuri fiscale sa fie analizata la modul concret si in timp real, cu incercarea de a previziona cu cat mai multa acuratete impactul acestora in economie.

Chiar daca asemenea analize se fac de fiecare data cand se lanseaza propuneri de modificari fiscale, nu este exclus ca o analiza la nivelul macroeconomic din 2012, sa nu mai fie oportuna ulterior, raportat la conditiile macroeconomice care vor exista in anul 2013.

Totusi, in contextul actual, pare greu de crezut ca se va pune in aplicare o masura de reducere a cotei unice, care are efect direct in veniturile publice, desi nu excludem o asemenea posibilitate, in masura in care, in urma unor studii de impact, s-ar arata ca ar genera un efect pozitiv in economie.

Se poate argumenta ca asemenea masuri ar putea duce, cel putin pe moment, la o usoara crestere economica, in masura in care si investitiile ar creste, insa nu trebuie sa uitam ca posibilitatea efectiva de implementare a acestor masuri trebuie raportata si la faptul ca Romania are credite substantiale pe care trebuie sa le ramburseze diverselor institutii creditoare externe si interne.

Dintr-un alt punct de vedere, nu este sigura crestere a investitiilor chiar daca s-ar reduce cota unica. Or scaderea incasarilor la buget va fi primul efect al diminuarii cotei unice, fapt care poate duce la reconsiderarea unei asemenea masuri. Pe de alta parte, scaderea veniturilor publice va impovara considerabil posibilitatea statului de a restitui creditele contractate, iar daca se va pune problema unor refinantari, costul de refinantare ar putea sa creasca.

In plus, nu trebuie neglijat nici faptul ca prin contractarea creditelor Romania si-a asumat niste tinte agreate cu partenerii creditori (FMI, Banca Mondiala), iar daca veniturile la buget scad, s-ar putea ca acestea sa nu mai poata fi indeplinite. Acesta este cazul deficitului bugetar, care ar putea depasi, spre exemplu, nivelul convenit cu FMI, daca veniturile vor scadea.

De altfel, intr-un raport recent al FMI, acesta sugera Romaniei sa creasca cota unica de impozitare si taxa pe valoare adaugata, semn ca veniturile ar trebui majorate si nu reduse.

Ce impact ar putea avea scaderea cotei unice asupra mediului de afaceri si asupra populatiei?

Daca scaderea cotei unice ar fi implementata, pe termen scurt probabil ca efectele ar fi pozitive, prin cresterea consumului, cresterea investitiilor, crearea de locuri de munca. Acesta ar fi scenariul ideal, insa, cum spuneam, nu se poate previziona cu certitudine ca masura va avea un asemenea efect din moment ce conditiile macroeconomice se pot schimba cu rapiditate. Chiar si in cazul in care pe termen scurt efectele ar fi benefice, pe termen mediu si lung ar putea aparea efecte negative, acestea din urma putand avea un impact mult mai puternic asupra economiei.

Dar aplicarea unei cote diferentiate?

Populatia ar fi avantajata de cota diferentiata (astfel incat, la un venit mai mic, sa plateasca mai putine taxe), insa companiile si investitorii ar putea avea de suferit daca s-ar aplica aceasta taxa. De altfel sunt investitori care au venit in Romania sa faca afaceri strict pentru ca au vrut sa beneficieze de efectele cotei unice, or acestia ar putea fi destabilizati de introducerea cotei diferentiate.

Aceasta ar putea insemna platirea unor sume mai mari catre stat, si in plus ar duce si la crearea unor noi complicatii birocratice, in conditiile in care companiile sunt deja afectate de procedurile fiscale extrem de stufoase.

Modificarile constante pe care le sufera legislatia fiscala nu reprezinta un semnal bun pentru mediul economic si pentru investitori. De altfel, instabilitatea legislativa este unul dintre "obstacolele" principale cu care se confrunta companiile si oamenii de afaceri din Romania.

S-ar putea deci ca in final, chiar si populatia sa fie dezavantajata de introducerea cotei diferentiate - daca anumiti investitori vor decide sa-si inchida companiile din Romania, angajatii vor ramane fara locuri de munca, si atunci cota diferentiata nu le va mai folosi la nimic.

Dupa cum se poate vedea, atunci cand se propun astfel de schimbari, e important sa le analizam efectele globale, sistemice, si pe termen mediu si lung, nu numai cele imediate. Credem deci ca doar in urma unui studiu de impact foarte bine fundamentat s-ar putea analiza in ce masura ar fi utila oricare dintre cele doua masuri.