Marirea salariilor bugetarilor a fost ilegala si s-a facut cu pretul scaderii cheltuielilor de investitii care, chiar daca sunt reduse, pot produce efecte benefice in economia Romaniei, daca sunt administrate eficient, a declarat in cadrul unui interviu pentru Business24, Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.

Chiar daca exista voci care spun ca scaderea bugetului de investitii nu este de bun augur, sumele pot fi administrate astfel incat sa produca efecte benefice in economie, dar trebuie directionate catre proiecte viabile si eficiente, spune economistul.

"Cheltuielile de investitii din Romania au fost foarte mari, mult timp. In ultimii cinci ani, spre exemplu, se vede ca Romania a cheltuit cei mai multi bani la capitolul investitii, ca procent din PIB sau ca procent din total resurse bugetare. Rezultatele sunt mai mult decat modeste", a afirmat Ionut Dumitru.

"Daca s-ar prioritiza si s-ar cheltui banii mai cu cap, s-ar putea obtine rezultate economice mai bune chiar cu resurse mai mici", a spus economistul.

"Nu trebuie sa mai fac nu stiu cate sute de sali de sport sau sa plantez panselute, daca am alte prioritati care s-ar vedea in economie mult mai bine".

Despre maririle salariale

Potrivit opiniei Consiliului Fiscal, referitoare la raportul semestrial privind situatia economica a tarii si la proiectul de rectificare bugetara pe anul 2012, publicata miercuri, recenta decizie de majorare a salariilor a implicat cheltuieli de personal mai mari cu 1,15 miliarde de lei, incalcandu-se, astfel prevederile legii fiscal-bugetare.

"Pentru a asigura o predictibilitate si pentru a respecta principiile din legea responsabilitatii fiscale, tot ceea ce inseamna politica de personal trebuie stabilit la inceputul anului. In timpul anului, la rectificarile bugetare nu ai voie sa cresti suma alocata cheltuielilor de personal", a spus Ionut Dumitru.

"Daca ai aprobat X lei pentru cheltuieli in bugetul de personal, nu poti sa depasesti acel X lei in executie. Facand o marire salariala acum, in timpul anului, trebuie sa majorezi alocarea de fonduri pentru cheltuielile de personal, ceea ce intra in contradictie cu prevederile legii responsabilitatii fiscale. Mai mult, cheltuielile de personal nu pot fi crescute cu 6 luni inainte de alegeri, ceea ce iarasi este incalcat".

Potrivit oficialului, maririle salariale nu au avut un fundament in reglementarile legale. In ordonanta de Guvern, care aproba rectificarea legii bugetului se mentioneaza derogarea de la mai multe articole din legea responsabilitatii fiscale pentru majorarea cheltuielilor de personal.

"Pentru a putea plati aceste cresteri salariale, au crescut cheltuielile cu bunurile si serviciile. Pentru a putea plati restantele din sectorul de sanatate, au crescut cheltuielile cu dobanzile si a crescut alocarea la fondul de rezerva", a declarat Ionut Dumitru.

Citeste si - Consiliul Fiscal: Salariile au fost marite fara nicio baza fiscala

Absorbtia fondurilor europene, un esec

Oficialul a spus ca se astepta ca gradul de absorbtie a fondurilor europene sa fie mic, dar totusi a fost surprins de rezultatele negative inregistrate la acest capitol.

"Noi am fost destul de sceptici. In opinia noastra, cand s-a facut bugetul anul trecut, am spus ca tinta de absorbtie de aproape 6 miliarde de euro in 2012 este foarte optimista, data fiind experienta pana la momentul respectiv. Nu credeam ca o sa fie chiar atat de slaba absorbtia de fonduri".

Potrivit lui Ionut Dumitru, rata de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune este de 18%. La nivelul lunii iunie, dintr-un total planificat de 3,7 miliarde de euro s-au absorbit 713 milioane de euro, potrivit oficialului.

Presedintele Consiliului Fiscal a vorbit si despre situatia fondurilor structurale care au fost blocate de Comisia Europeana. Oficialul a atras atentia asupra faptului ca, in unele cazuri, statul a continuat sa faca plati, chiar daca oficialii europeni au blocat programele.

Potrivit oficialului, la nivelul lunii iunie, Romania a primit 3 miliarde de lei prin fonduri structurale si de coeziune, dar a facut plati catre beneficiari in valoare de 6,374 de miliarde de lei. Initial, in planificare, Romania ar fi trebuit sa primeasca de la UE 12,5 miliarde de lei si sa faca plati de 11,6 miliarde de lei.

"Recomandam continuarea cu prudenta a platilor catre beneficiari si numai in masura in care se deblocheaza rambursarile de la Uniunea Europeana", a spus Ionut Dumitru.

Citeste si - Consiliul Fiscal propune masuri pentru cresterea ratei de absorbtie a fondurilor UE

Acumularea mare a arieratelor

Arieratele sunt obligatiuni financiare ajunse la scadenta si neachitate.

In documentul facut public de catre Consiliul Fiscal se vorbeste de trei categorii de arierate: ale bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor sociale si ale bugetelor locale.

"In momentul de fata, cele mai mari arierate sunt la bugetele locale si la companiile de stat, probabil. La bugetele locale, de exemplu, avem legea finantelor publice locale care a fost amendata in mai multe randuri, dar unul din amendamentele importante a fost incalcat. O autoritate locala nu poate sa deschida credite bugetare pentru un capitol de buget daca nu si-a achitat arieratele la acel capitol de buget. Acel amendament la legea finantelor publice nu este aplicat in momentul de fata", a spus Ionut Dumitru.

La nivelul lunii iunie arieratele cu restanta erau in valoare de 1,913 miliarde de lei, numai la bugetele locale. In luna mai, stocul era 1,548 miliarde de lei.

Arieratele bugetului asigurarilor sociale erau in luna iunie in valoare de 1,419 miliarde de lei. Arieratele la bugetul de stat erau in valoare de 414 milioane de lei.

In acordul cu FMI, se monitorizeaza restantele peste 90 de zile. Acestea sunt, in total, la nivelul lunii iunie, 1,119 miliarde de lei, din care bugetul asigurarilor sociale este fara restante, bugetele locale 998 de milioane de lei si bugetul de stat 121 de milioane de lei.

Documentul original -