Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Efectele noului acord fiscal asupra Romaniei

Efectele noului acord fiscal asupra Romaniei


Presedintele Traian Basescu a explicat ca noul acord fiscal nu ii va afecta in niciun fel pe romani si a precizat ca bugetul prevazut pentru anul viitor nu se va schimba din cauza noului acord. De asemenea, seful statului a punctat deciziile de la summit aduc schimbari importante in politica fiscala.

"Subiectul Uniune este foarte putin discutat la noi si cred ca este obligatia mea sa fac acest exercitiu de explicare. Pentru a intelge ce s-a intamplat la Bruxelles, ar trebui sa incepem cu : de ce am ajuns aici.

- De ce Uniunea este in situatia de a fi in mare dificultate economica si financiara, de ce diversi analisti canta prohodul. De ce increderea in finantele internationale este tot mai scazuta si exista o dispozitie tot mai mica de a imprumuta statele UE si ale eurozonei in special.

- Ar trebui sa vedem dincolo de moneda euro, cum a functionat UE in sustinerea monedelor sale, pentru cunoscatori, exista foarte clar ca au existat 2 piloni.

- Primul a fost Pactul de stabilitate si crestere, pact care a fost adoptat in 1992.

- Desi limitele de 3% deficit si grad de indatorare 60% pentru datoria publica figurau in acest tratat, respectarea acestor criterii se baza pe cateva elemente.

- Primul era responsabilitatea individuala a statului membru. Un alt element care functiona erau eventuale presiuni ale Comisiei Europene. In sfarsit, daca exista un motor eficient, in ceea ce prive respectarea pactului, acesta era numai pentru statele care erau in afara zonei euro si isi propuneau sa atinga sa acele criterii care sa le permita sa intre.

- Acesta era singurul element coercitiv care face statele sa respecte parametrii pactului, pana la intrarea in zona euro.

- Mai este un element important. Atat in folclorul politic, cat si in acceptarea larga, s-a instaurat cifra magica 3. Deficit de 3%. Cine citeste pactul, va vedea ca obligatia din acest acord extrem de important, fixeaza ca deficitul structural de max 0,5%, cu indicatia de a se sta in bugete excedentare. 3% a fost luat de oameni politici ca sa construiasca Europa sociala pe datorie.

De ce s-a ajuns la criza neincrederii

- Una din cauzele fundamentale pentru care s-a ajuns la aceasta criza a neincrederii a fost ascunderea miezului pactului de stabilitate si crestere, care spunea de deficit strucutra de maxim 0,5%.

- Un alt pilon pe care s-a sprijinit avansul UE a fost Agenda Lisabona, stabilita in anul 2000.

- Nici Agenda Lisabona nu a avut elemente de coercitie impotriva statelor care nu respectau obiectivele.

- Nu exista niciun fel de instrumente prin care statele sa fie obligate sa respecte obligatiile din Agenda Lisabona.

- Am vrut sa fie o informare in analiza "de ce am ajuns aici".

- Daca privim inapoi in '92 sau la Agenda Lisabona, in 2000, cu usurinta ne putem da seama ca ar fi fost dificil, din punct de vedere politic sa se impuna instrumente centralizate.

- In acelasi timp, tragand o concluzie asupra a ceea ce v-am prezentat, pot spune ca aceasta criza ne-a facut sa descoperim anumite realitati.

Disciplina bugetara nu este suficienta

- Cel mai important este ca nu avem mecanisme si sanctiuni care sa sustina disciplina bugetara. De asemenea, am putut constat ca disciplina bugetara nu este suficienta.

- Nu au existat instrumente prin care sa se constate ca s-a ajuns la datorii publice enorme, care nu au mai lasat crizelor niciun fel de marja de manevara sa isi finanteze deficitul bugetar.

- Gasirea de instrumente nu se putea face decat asa cum s-a facut acum: printr-o analiza a ce este de facut, pentru ca statele sa ramana in parametrii fixati prin pactul.

Uniunea Europeana este un urias santier

- Deciziile luate la summit fac din UE un santier care se reconstruieste institutional si imping lucrurile catre ceea ce deja s-a decis. Uniunea Monetara se completeaza cu o uniune fiscala si economica.

- Toate deciziile luate imping, de la o simpla uniune monetara, la o uniune fiscala si economica. Aceste masuri care urmeaza sa intre in vigoare, obligatorii pentru statele zonei euro si voluntare pentru cele care nu sunt in zona euro, s-au materializat in acordul de uniune fiscala.

- Prin acest acord se realizeaza un raspuns european la criza si la deficientele prezentate anterior.

Deciziile au cateva obiective:

- Prezervarea Uniunii

O destramare a uniunii ar reinvia nationalismul si populatia intregii Europe ar avea enorm de pierdut

- Adoptarea unor mecanisme de solidaritate

- Adoptarea de aranjamente de supraveghere bugetara si a dezechilibrelor care sa impinga statele catre politici de calitate. Este estential ca politicile dezvoltate in fiecare stat sa fie supravegheate si sa existe mecanismul ca, atunci cann nu sunt de calitate, CE sa actioneze sanctionatoriu.

- Aceasta abordare este de natura sa puna capat poplismului, lucru neplacut pentru multi politicieni

- Miza ultima nu este delegarea de competente catre Bruxelles. Niciunul dintre lideri nu a auvt sa se spele pe maini si sa dea pe mana Brx problema.

- Telul ultim al acestor eforturi este mutarea politicilor economice ale statelor membre catre o zona a sustenabilitatii. Este esential ca toate statele sa dezvolte politici economice sustenabile.

- De asemenea, ceea ce s-a adoptat mai reprezinta un lucru important. Modul cum se vor desfasura lucrurile in UE in perioada urmatoare, are darul de a nu permite ca in zona euro sa nu fie tari care nu duc politici de calitate, dar se ascund in Marea familie euro sau Marea familie a UE.

- Nimeni nu mai poate miza pe faptul ca propria ineficienta va fi acoperita de statele care au politici responsabile. Fiecare stat va avea responsabilitatea majora de a consolida la UE prin politici responsabile si de calitate.

- Un alt element decis, dincolo de cele trei elemenente prezente este legat de revenirea la normalitate, prin cele trei masuri care vizeaza acordul de la Maastricht.

- Prima este mentinerea bugetelor in echilibru sau in surplus, avand un deficit structural mai mic de 0,5% cand se ajunge la deficit. aceasta a devenit o obligatie.

- Un alt mijloc de asumare a responsabilitatii incadrari in deficitul maxim de 10% sau excedent, este inscrierea acestor reguli in Constitutii sau intr-un act normativ echivalent. Aceasta obligatie trebuie realizata pana la 31.12.2012. Daca nu, nu esti in acord.

- Mai mult decat atat, pentru a se putea preveni orice aranjament local, modul in care va fi introdus in Constitutie sau echivalent aceasta obligativitate a pactului, va fi analizat si aprobat de Curtea de Justitie a UE.

- In sfarsit, obligatia ca toate statele membre ale UE, cu accent pe statele zonei euro, sa revina la deficite de maxim 0,5% si la un nivel de indatorare de maxim 60%, in conformitate cu un program stabilit de CE.

Ne indreptam catre deficit 0% in 2013

- Aceste prevederi se aplica in mod egal Romaniei, Germaniei, Frantei si oricarui stat al UE. Sefii de stat am convenit ca singura care poate verifica este CE. Ei vor aplica sanctiunile si vor stabili, in functie cu statul membru, criteriile.

- Noi nu suntem in situatia de a avea asemenea programe. Ne indreptam in 2013 catre deficit 0. Stiu ca este criticabil, ca pe timp de criza sa ai un buget cu deficit redus, dar pretul la care ne puteam imprumuta este atat de mare, incat era preferabila aceasta solutie.

- Deficitul de 0,5% ca fiind un deficit maxim in bugetele de stat revine in forta ca o chintesenta a revenirii la o situatie normala, a nivel de indarorare a statelor.

- Fara acest lucru, statele UE nu mai pot asigura macar mentinerea nivelului de trai al cetatenilor lor. Eu va spun ca, avand in vedere ca Europei nu mai da nimeni bani, a devenit mult mai scump sa nu iti platesti datoriile decat sa continui sa imprumuti bani si s-a vazut si ca disponibilitatea tarilor de a imprumta alte tari este tot mai mica.

Politica de reducere a cheltuielilor

- Se va trece la o politica de reducere a costurilor de indatoare, poate cu puternice reducere de cheltuieli ale statului.

- Acest acord de Uniune fiscala mai creeaza un mecanism de evitare a erorilor. Examinarea proiectelor bugetelor statelor membre. Nu iti mai trimiti bugetul la parlament, pana nu ai o consultare cu UE. De asemenea, executia bugetara va fi monitorizata.

Creditele externe, doar sub supravegherea CE

-Statele care sunt in pericol de deficit excesiv sau cele care au intrat in deficit excesiv, intra sub monitorizare permanenta. Niciun stat nu poate sa angajeze credite externe decat transmiterea planificarii de creditare la CE, care analizeaza in ce masura indatorarea pe care vrei sa o faci nu contribuie la cresterea datoriei publice.

-Nu au fost stabilite sanctiuni, ci se analizeaza in cadrul unui grup de experti. Acestia lucreaza la punerea in practica a acordului. Vom avea si noi contributia noastra.

-Inainte de sfarsitul anului vom avea un proiect al acordului pe care il vom analiza toate statele membre.

-Acest document politic nu este neaparat o noutate absoluta. In 2011, Consiliul si Parlamentul au adoptate cateva documente. Acesta s-a materializat in 5 regulamente, deja adoptate. Toate deciziile din program au fost deja adoptate de consiliu, de parlament si intra in vigoare in luna decembrie.

-Pentru statele din zona euro, exista Pactul euro plus. Romania este membra a pactului. Acolo sunt elemente care au devenit obligatorii.

-Trebuie sa evitam o dezbatere in necunostiinta de cauza, ne-am dovedi incapababil sa intelegem realitatile Europei.

Diferenta dintre 1,9% si 2,4%, in cazul deficitului, o imprumutam

- Ne-am asumat oficial sa ajungem la deficit 0 in 2015, suntem in grafic. Puteam sa stam linistiti, anul acesta, insa am fost obligati de realitatile pietei sa adoptam o masura mult drastica. Atat UE cat si FMI nu au nimic impotriva daca in executia bugetara ajungem la un deficit de 2,4% cash. Dar diferenta dintre 1,9 la 2,4 trebuie sa o imprumutam.

- Dobanzile la creditele pe piata internatioana sunt de circa 8%. asta face inoperant un imprumut, din cauza costului foarte mare. Prima de asigurare a imprumuturilor a explodat, la imprumuturile pe 10 ani. Intentia este sa imprumutam cat mai putin.

- Chiar si asa, trebuie sa imprumutam 13 miliarde pentru a plati datoriile anterioare. Ceea ce inseamna ca Romania trebuie sa imprumute 16 miliarde de euro, anul viitor.

Romania nu ramane in Europa cu doua viteze

- Bugetul ramane asa cum este. Pe roman nu il va afecta in niciun fel, in schimb ii va garanta ca va trai int-o UE care nu va culege efectele globalizarii si sa reactioneze prin taieri de buget.

- Cred ca va fi respectat de toate statele.

- Consider ca este in interesul national al Romaniei si nu s-a obtinut usor. Stiti ca se viza doar un acord pentru statele din zona euro si nu a fost usor. Probabil am fost cel mai procupat lider din noneuro ca Romania sa adere acolo.

- Faptul ca acum s-a creat politic sansa sa fim impreuna cu statele zonei euro ne creeaza sansa sa mergem mai departe si sa nu ramanem in aceasta Europa cu doua viteze. Apelul meu la responsabilitate este major, pentru ca nu este de joaca. Nici macar improvizatii juridice nu ne putem permite. Nu avem solutii decat prin Constituie.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 2234 ori