Ministerul Finanţelor a pus în transparenţă Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu – 2025-2031, care prevede asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani, pornind de la 7,9% în 2024 și sfârșind, conform propunerii cu 2,5% din PIB în 2031. Planul conține și reforma pensiilor, care urmărește asigurarea sustenabilității fiscale și a echității prin introducerea unei noi formule de calcul.
„Pentru a asigura sustenabilitatea fiscală în contextul procesului de îmbătrânire a populației, pentru a corecta inechitățile, pentru a asigura sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului și pentru a respecta principiul contributiv în raport cu beneficiarii drepturilor la pensie, prin PNRR a fost implementată reforma sistemului de pensii printr-un nou cadru legislativ. Reforma vizează abordarea Recomandărilor Specifice de Țară relevante (RST) 2019 și 2020 și în special asigurarea sustenabilității fiscale, egalizarea vârstei de pensionare și stabilitatea financiară a pilonului II de pensii”, justifică documentul trimis la Comisia Europeană.
Pe lângă alte măsuri, planul vizează interzicerea creșterilor ad-hoc ale pensiilor fără măsuri fiscale compensatorii. Asta ar preveni creșteri nesustenabile ale cheltuielilor cu pensiile, contribuind la predictibilitatea și responsabilitatea fiscală. Este prevăzută și introducerea unei noi reguli de indexare a pensiilor, menită să asigure că majorările sunt realizate pe baza unor criterii clare, stabilite prin lege, și nu din motive discreționare sau politice.
Schimbările pentru Pilonul II: creșterea contribuțiilor din salariu și digitalizarea sistemului de investiții
Planul trimis la Comisia Europeană include măsuri din Legea Pensiilor, deja în vigoare. Punctele menționate în document includ măsurile pentru Pilonul II al pensiilor, printre care și o creștere progresivă a contribuțiilor de la 4,75% la 6% până în 2031. Potrivit documentului, măsura răspunde direct recomandării specifice de țară (CSR) 2019.2 de a asigura sustenabilitatea sistemului public de pensii și viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din Pilonul II.
Totodată, se prevede digitalizarea sistemului de pensii private și diversificarea investițiilor Pilonului II pentru a proteja fondurile de pensii private de volatilitatea pieței, crescând reziliența acestora și protejând economiile contribuabililor. Tot în acest sens, se ia în calcul diversificarea investițiilor în cadrul sistemului de pensii din Pilonul II pentru a asigura „o mai bună protecție a fondurilor de pensii private împotriva volatilității pieței. Prin extinderea investițiilor pe diferite clase de active, reforma reduce riscul unor pierderi semnificative din cauza scăderilor de piață sau a șocurilor specifice unor sectoare. Acest aspect este esențial pentru viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din Pilonul II, abordând recomandarea specifică de țară CSR 2019.2 privind asigurarea sustenabilității acestor fonduri. Un portofoliu de investiții diversificat crește reziliența fondurilor de pensii, contribuind la protejarea economiilor pentru pensie ale contribuabililor.”
Reforma propune „reducerea semnificativă a posibilităților de pensionare anticipată” și încurajarea unei vieți profesionale extinse, cu opțiunea de a crește voluntar vârsta de pensionare până la 70 de ani. De asemenea, se prevede „egalizarea vârstei legale de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035,” în conformitate cu creșterea speranței de viață, mențiune deja prezentă în Legea 360, deja în vigoare.
Prima mențiune reală despre revizuirea pensiilor speciale
Reforma propusă Bruxelles-ului include revizuirea mult-discutatelor pensiilor speciale pentru a le alinia cu principiul contributivității, prevenind crearea de noi categorii de pensii speciale și raționalizând structurile existente. Astfel, pensiile speciale sunt stabilite pe baza „vechimii în profesie și ajustării procentuale legate de veniturile obținute,” iar nicio pensie specială nu va depăși veniturile obținute în perioada de contribuție. Se estimează o reducere a cheltuielilor de până la 0,08% din PIB în 2030, comparativ cu proiecțiile din scenariul pre-reformă.
Reforma interzice crearea de noi categorii de pensii speciale și le simplifică pe cele existente, reducând complexitatea și discrepanțele din sistem.
Aceasta va afecta atât pensiile noi, cât și cele existente, cu parametri care să prevină majorările ad-hoc ale pensiilor, excepțiile fiind permise doar dacă impactul bugetar este compensat. De asemenea, se introduce o nouă regulă de indexare, „un mecanism care să nu permită creșterilor ad-hoc ale pensiilor,” sprijinind o abordare predictibilă și controlată, spun guvernanții în planul trimis la Bruxelles.
În ceea ce privește reforma pensiilor, impact bugetar ar fi următorul, potrivit planului: 2025: -1,1% din PIB – 2025, -0,8% din PIB – 2026. De-a lungul perioadei de prognoză asigură o reducere a ponderii acestei categorii în PIB cu -1,8% din PIB. Cât despre pensiile speciale, impactul bugetar în 2025 ar fi de o scădere cu -0,02% din PIB, iar în 2026, -0,03% din PIB.
Planul, care a fost prezentat vineri la Bruxelles, trebuie aprobat de Comisia Europeană înainte de a fi pus în aplicare.
...citeste mai departe despre "Guvernul pregătește noi schimbări pentru pensionari și cere aprobare de la Bruxelles. Se modifică modul în care se fac majorările. Ce se întâmplă cu pensiile speciale" pe Ziare.com