Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

INTERVIU Daniel Constantin: Am negociat cu bancile si vor da credite fermierilor pentru terenuri agricole

INTERVIU Daniel Constantin: Am negociat cu bancile si vor da credite fermierilor pentru terenuri agricole


Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, declara ca strainii nu vor putea cumpara terenuri agricole in Romania decat in anumite limite. Pentru ca si fermierii romani sa poata cumpara terenuri, ministrul a negociat cu bancile sa accepte drept gaj chiar terenurile care vor fi cumparate.

Daniel Constantin a anuntat, intr-un interviu acordat Business24, mai multe initiative de impact pentru agricultura: modificarea redeventelor platite de "baietii destepti" pentru terenurile concesionate de la Agentia Domeniilor Statului, modificarea legislatiei, astfel incat sa nu se mai poata obtine fonduri europene pentru proiecte fantoma, dar si sprijinirea agricultorilor sa-si transforme gospodariile din asa-zisele ferme de subzistenta in ferme de familie. Potrivit ministrului, anul acesta, pariul cu agricultura va fi castigat de cei care au investit in legumicultura si in zootehnie.

In agricultura s-au dezvoltat tot felul de mecanisme care macina din interior, tot felul de strategii de obtinerere nelegala a fondurilor europene, ba infiintand tot felul de asociatii fictive, ba devenind peste noapte ciobani pentru subventiile pe islazuri...

Stiu ca sunt foarte multe situatii si intr-adevar au existat abuzuri pentru ca legea a fost permisiva. Exista o lege a pajistilor de doi ani de zile pentru care normele de aplicare nu au aparut nici pana astazi si nu vor aparea pentru ca legea respectiva nu este functionala. Ea permite in continuare consiliului local sau primarului sa-si creeze o asociatie peste noapte, sa dea in concesiune pasunea respectiva, miza fiind obtinerea de subventii de la bugetul Uniunii Europene.

Din acest motiv, am identificat aceasta problema si vreau sa va spun ca avem un proiect de ordonanta de urgenta care sa modifice legea pe parcursul de avizare si eu sper ca in cateva zile sau saptamani sa putem sa modificam legea prin ordonanta de urgenta.

Vom discuta cu Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene pe acest subiect, voi avea o discutie si cu Ministerul Dezvoltarii Regionale, cu toti actorii implicati in acest lucru, astfel incat sa ne asiguram ca pasunea respectiva din comuna respectiva merge cu prioritate la asociatiile de crescatori de animale din comuna, care sunt traditional recunoscute, nu la asociatiile infiintate peste noapte.

Mai mult decat atat, noi nu vrem sa lovim nici in consiliile locale pentru ca este posibil sa fie comune in care sa nu mai avem animale. Pasunea este o mare valoare a agriculturii romanesti, care trebuie conservata in perioada urmatoare si UE din acest motiv acorda acele subventii. De aceea, daca nu exista in anumite comune asociatii de crescatori de animale care sa solicite, evident ca Primaria are aceste obligatii prin consiliile locale si va primi acesti bani pentru intretinerea pasunilor respective. Dar numai, repet, daca nu exista o solicitare din partea fermierilor. Vrem sa punem fermierii pe primul loc, cu alte cuvinte.



Ati semnalat la un moment dat aparitia "baietilor destepti" in agricultura. Sunt foarte multi mari arendasi care au luat suprafete foarte mari de teren de la ADS, iar redeventele sunt foarte mici.

Mari, mici arendasi, nu conteaza. Important este ca sunt suprafete de teren care sunt acordate de la ADS (Agentia Domeniilor statului n.r.) pe 49 de ani sau 20 de ani cu o redeventa care, din punctul meu de vedere, nu creeaza mari avantaje statului. Din acest punct de vedere, ne-am propus o analiza in perioada urmatoare a tuturor contractelor, ca sa putem sa intram intr-o normalitate din punct de vedere al pietei. In Romania, de acum 15 ani sau 12 ani, de cand au inceput concesionarile catre societati mari, catre fermieri, piata a evoluat foarte mult.

Economia a crescut foarte mult, productivitatea in agricultura a crescut foarte mult, investitiile s-au facut si atunci redeventa care se practica astazi este mult mai mare. Poate la momentul acela era normala, dar in momentul acesta, contractele nu permit actualizarea redeventei in timp si trebuie sa intram intr-o oarecare normalitate.



Bancile vor accepta ca terenul agricol sa fie pus drept gaj, vor exista limitari pentru investitorii straini

De la 1 ianuarie, se liberalizeaza piata funciara. Exista din nou temerea ca ne "vindem tara". Strainii vor putea sa cumpere teren, iar romanii nu au potenta financiara sa cumpere suprafete mari de teren. Avem o strategie in acest sens?

Exista o strategie, este o dezbatere ampla aici, este un subiect sensibil trebuie sa recunosc. Foarte multi spun ca ar trebui sa prelungim interdictia de a vinde terenuri strainilor. Trebuie sa va spun ca si acum strainii, daca isi fac o societate in Romania, pot sa cumpere teren agricol si pot sa il lucreze. Deja au cumparat destul de mult si au platit taxe si impozite aici in Romania. Din punct de vedere legal, al Tratatului de Aderare nu se mai poate prelungi acest lucru pentru ca asa spune Tratatul de Aderare. Pentru a modifica lucrul acesta, ar insemna o ratificare in toate cele 26 de state membre, 27 din acest an cu Croatia. Lucru care pare imposibil si care se va face intr-un timp care depaseste ianuarie 2014, imposibil la acest moment.

Ceea ce putem face este sa cream competitivitate fermierului roman. Am discutat cu bancile sa punem gaj terenul agricol pe care vrem sa il cumparam, cum era inainte creditul imobiliar. Pana acum, nu s-a permis acest lucru, bancile nu au acceptat terenul ca si gaj. A crescut valoarea terenului si astazi iata ca in discutiile pe care le-am avut, vor sa accepte acest lucru.

Asta ar insemna ca in anul 2013 fermierii care vor sa cumpere terenuri vor avea un avantaj pana in 2014. Din anul 2014, vom incerca sa punem, n-as vrea sa le spun conditii, nu as vrea sa intram in zona Ungariei, vom pune anumite limitari dupa ce le vom discuta si cu reprezentantii Comisiei Europene, dupa ce le vom dezbate public cu toti cei care sunt implicati in anul 2013 care vor insemna: necesitatea existentei de experienta in agricultura in statul din care a provenit sau o anumita suprafata de teren, nu sa punem o suprafata nelimitata.

Deci chestiuni dintr-acestea care ne ofera noua garantia ca fermierul roman va fi competitiv in fata fermierului strain si ca terenurile vor ramane in agricultura, vor fi lucrate in agricultura, se vor crea locuri de munca, se vor plati taxe si impozite aici in Romania.



Vrem sa alocam un miliard de euro pentru structura de irigatii

Anuntati un proiect de reabilitare a sistemului de irigatii in Romania. In ce stadiu este proiectul?

Pe zona de irigatii sunt mai multe componente. Este o chestiune pe care trebuie sa o rezolvi zi de zi, an de an, de fapt este posibil sa fie seceta si atunci trebuie sa te pregatesti. Anul trecut, sigur ca noi am venit la guvernare in luna mai si intr-o luna de zile a venit seceta peste noi si sigur ca lucrurile nu erau pregatite.

Anul acesta, inca din decembrie-ianuarie, am constituit grupuri de lucru sa identificam solutii astfel incat sa ne asiguram ca nu mai avem pagubele de anul trecut. Ceea ce am reusit sa facem si am si aprobat ordonata de urgenta in sensul acesta, am modificat legea astfel incat sa venim in intampinarea fermierilor sa aducem apa mai aproape de ei.

Exista premisele ca in anul 2013, chiar daca va fi seceta, suprafata care va fi irigata datorita faptului ca apa pentru irigatii este mai ieftina, este mult mai mare decat in anul 2012. In anul 2012 s-au irigat in jur de 150.000 de hectare, iar in acest an, numai pana acum avem contracte cu beneficiarii in jur de 400.000 de hectare semnate si exista speranta ca vom putea iriga mai mult.

O a doua etapa deja am inceput-o de anul trecut. Toata structura primara de irigatii a intrat intr-un proces de modernizare. Anul trecut am alocat in prima faza 25 de milioane de euro dupa care noi am suplimentat sumele cu alte 60 de milioane de euro.

Banii respectivi se duc in proiecte 100% nerambursabile catre organizatiile de udatori: sa isi reabiliteze statiile de punere sub presiune si infrastructura secundara. Ce vrem sa facem insa: sa obtinem acordul Comisiei Europene, nu neaparat un miliard de euro pentru ca banii sunt deja in Romania.

Sunt alocati pe perioada 2014-2020, dar sa obtinem acordul sa directionam un miliard de euro catre infrastructura principala de irigatii. Asta ar insemna refacerea infrastructurii, care sa deserveasca 800.000 de hectare care pot fi irigate in felul acesta la costuri competitive. Sunt doua zone extrem de importante. Una a inceput si una sper sa inceapa din anul 2014.

Nu mai vorbesc de o alta investitie importanta: canalul Siret-Baragan. Acolo sunt trei ministere implicate, suntem in faza de studiu de fezabilitate si cautarea unui partener care sa vina sa lucreze in parteneriar public privat acest proiect.



Este foarte "trendy" genul acesta de parteneriat public privat...

Este foarte trendy, dar este mai trendy sistemul de irigatii. Daca nu o sa avem sistem de irigatii, vom vorbi in fiecare an de seceta, ca nu mai suntem granarul Europei. Nu s-a facut niciodata in Romania un astfel de proiect gigant, dar extrem de necesar pentru agricultura romaneasca.



Incercam sa obtinem facilitati de la banci pentru fermieri

Ati incercat sa negociati cu bancile sa avem si noi, in sfarsit, un produs bancar pentru agricultura?

Eu vreau sa va spun ca bancile, mai ales in ultimele luni, au inceput sa fie mult mai flexibile, insa este mult mai trendy, mai eficient si economic pentru ei, sa mearga in alta zona unde sunt siguri ca pot sa obtina o dobanda mult mai buna, ca pot sa obtina banii mult mai usor decat in agricultura. Insa si-au flexibilizat pozitia pentru ca in agricultura romaneasca, an de an, vin foarte multi bani europeni. Acesti bani sunt foarte atractivi pentru banci.

Din 2008 incoace, din peste un miliard de euro, bani care vin in bancile comerciale, se opresc anumite comisioane de administrare si se duc mai departe catre fermieri, fara ca banca sa faca absolut nimic. Si atunci, am discutat cu bancile si am spus: sunteti beneficiari ai acestor fonduri europene, sa incercam pentru cei care primesc subventiile acestea sa le cream un pachet, astfel incat sa aiba o dobanda mult mai mica, din simplul motiv ca au cont la bancile respective.

O parte din ele deja au redus dobanzile pentru cei care au conturi acolo si probabil au nevoie si de cofinantare, o parte sper sa o faca in perioada urmatoare. Pe de alta parte insa, vrem noi sa cream, pe langa fondul de garantare, un alt instrument de creditare a fermierilor. Suntem pe punctul de a indentifica o suma importanta si sa o punem la dispozitia unei banci, dupa aceea la dispozitia fermierilor, sa le asiguram credite pe o perioada scurta, astfel incat sa nu existe blocaje. Aici nu vorbim numai de fermieri, ci si de autoritatile publice, de primarii care acum sunt in faza de implementare a masurii 322 si nu au bani sa faca acele investitii.

Trebuie sa le cream, pe o perioada de 4 -6 luni de zile, posibilitatea sa ia un credit punte, dupa care sa il ramburseze imediat dupa ce vin banii de la Comisia Europeana. Eu sper ca in anul 2013 sa le pune la dispozitie un astfel de instrumet cu avantaje competitive, fie ca vorbim de o dobanda mai mica, fie ca vorbim de o perioada de gratie mai mare. Cand incepi o afacere in agricultura, semeni acum si culegi in toamna. In agricultura nu ai un avantaj de la o luna la alta. Primele luni, probabil un an de zile, nu poti sa obtii nici un beneficiu si atunci poate ca o perioada de gratie este mult mai buna pentru anumiti fermieri decat o dobanda mai mica. Sunt avantaje de genul acesta.



Vom face investitii foarte mari in zootehnie

Care credeti ca sunt sectoarele din agricultura cu cel mai mare potential?

Legumicultura este un sector atractiv si va merge foarte bine, zootehnia pentru ca in perioada urmatoare vom face investitii foarte mari acolo. Ma uitam la fondurile europene pe care le-am avut in perioada 2007-2013, majoritatea au mers catre productia vegetala. Era nevoie acolo. Era nevoie de capacitati de stocare, silozuri, aveam nevoie de masini si utilaje agricole. S-au facut foarte multe investitii si se vor face si in continuare, dar vrem sa aducem la acelasi palier si zootehnia, pentru acolo, din pacate, nu s-au facut foarte multe investitii: nu s-au cumparat foarte multe grajduri, instalatii de mult, tancuri de racire, capacitati de stocare sau transport si vrem sa facem investitii in zona respectiva. Ca atare, cred ca va fi un sector atractiv si zootehnia.



Dupa ce nu o sa mai fiti ministru, veti investi in agricultura?

Nu stiu sa va spun. Nu m-am gandit la momentul acesta, pentru ca eu ma gandesc deocamdata la cariera publica si dupa aceea ma gandesc la afaceri. Poate ca daca aveam o afinitate mai mare catre zona aceea eram deja in zona respectiva. Primul meu loc de munca a fost in aceasta institutie, in aceasta cladire, la Ministerul Agriculturii si aici m-am specializat in agricultura.

Vorbesc de cateva luni de zile de fermele de familie si cei pe care ii vizam sunt cei care astazi traiesc la limita de subzistenta, adica produc putin mai mult decat consuma, dar mult prea putin pentru piata.



Sunt foarte multi oameni de la oras care vor sa isi faca ferma de familie

Care este diferenta intre ferma de familie si cea de subzistenta?

Subzistenta inseamna 1-2 capete unde sigur laptele se foloseste doar in familie, fermele de familie vor sa iasa cu acesti fermieri de 1-2 capete si sa le duca la 20 sa vina si sa produca pentru piata. Asta este ceea ce vrem sa facem. Eu vreau sa va spun altceva: sunt foarte multi oameni de la oras care vor sa isi faca ferma de familie. Asteapta criteriile pentru ferma de familie sa demaram proiectul respectiv sau vor dezvolta o afacere pentru parintii pe care ii au in rural.



Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 3581 ori