Niels Schnecker: Bancile au devenit mult prea "grase"

"N-ar fi rau daca in urmatorii 25 de ani ar exista o curatare a sistemului bancar. Problema este ca marile sisteme economice ale lumii se bazeaza pe bancheri. Bancile au devenit mult prea mari si mult prea grase. Sistemul bancar a ajuns sa miste sistemul economic, in loc sa fie invers. Uitati-va la ceea ce se intampla in Irlanda. Sistemul economic irlandez este vulnerabil daca lasi bancile sa dispara" a declarat omul de afaceri Niels Schnecker, intr-un interviu acordat Bloombiz.ro.

De ce a ajuns Irlanda in situatia actuala, sa fie nevoie de 120 mld euro pentru salvare?

Irlanda a bagat 50 de mld euro in salvarea bancilor, ceea ce a insemnat un efort foarte mare.

Bancile irlandeze au fost destul de greu incercate si afectate de acele active toxice.

Sa te imprumuti cu 75% din PIB, cum este cazul Irlandei, nu inseamna mult.

Sunt tari care au datorie publica de peste 100% din PIB.

Eu sunt adeptul analizei procentului de indatorare, capacitatii de rambursare si de producere de valoare adaugata.

Daca ne uitam la Irlanda inainte de criza, a avut o dezvoltare economica destul de armonioasa, spre deosebire de SUA si Spania.

Nu a resimtit un boom economic bazat doar pe ipoteci si pe dezvoltare imobiliara.

La un moment dat se vorbea de miracolul irlandez.

A fost un boom care s-a bazat pe exporturi, pe servicii, pe agricultura, pe o anumita parte de industrie.

Bazandu-ma pe acest istoric, sunt tentat sa cred ca Irlanda are capacitatea de a folosi aceasta indatorare inconfortabila pentru a o duce intr-o zona de valoare adaugata mare.

Irlanda a avut un program de 50 de mld euro de ajutorare a bancilor.

Ea se imprumuta acum de 120 mld, ceea ce dovedeste ca exista o zona de 70 de mld care nu e legata de banci,

E legata de dezvoltarea economica pe care Irlanda a facut-o pentru iesirea din criza.

Spre deosebire de SUA sau Anglia, modul in care guvernul Irlandei a actionat nu a fost acela de a se imprumuta, ci de a-si crea un program propriu, de a incerca sa-si rezolve problemele interne, de a cheltui are si de a se duce la limita imprumuturilor comerciale cat a putut.

Ei nu au vrut cu FMI-ul, chiar au fost impotriva conceptului.

E corect sa iei imprumut dublul bugetului consolidat pentru salva bancile care au facut credite neperformante?

Un stat are obligatia sa-si caute punctul de echilibru cu privire la sanatatea economica.

Industria principala a Irlandei este cea de servicii, iar bancile si companiile de asigurari joaca un rol important.

Ar trebui sa ne uitam atent pentru a vedea ce a mai facut in afara de a salva bancile.

Irlanda a avut un program destul de interesant de stimulare a economiei, lucru care incepe sa-si arate roadele.

In momentul de fara, costul acestui program a fost un cost de deficit.

Intr-adevar, exista o discutie etica in toate tarile in care statul a salvat bancile.

Sunt de acord cu faptul ca nu toate tarile au stiut sa puna conditii dure bancilor.

Noi va dam bani sa va salvam, dar voi nu va mai scrieti bonusuri nelimitate la nivel de board.

Nici SUA, nici Anglia nu au facut acest lucru.

Acum exista comisii de ancheta la nivelul Congresului si al Senatului care ancheteaza cum a fost posibil ca pe banii din pachetul de salvare de 750 mld a guvernului american, sa existe o bonificatie de zeci de miliarde de dolari pentru board-ul si pentru presedintii unor banci.

Temerea mea e ca in Irlanda se va intampla acelasi lucru.

Ce alte tari sunt intr-o situatie apropiata de cea a Irlandei?

Teoria unui al doilea val al crizei este o teorie reala.

Ma refer la tarile care intr-adevar sufera de criza economica mondiala.

Exclud Romania din aceasta discutie, fiindca ea sufera de criza interna.

Tarile care sunt parte la aceasta criza economica mondiala, nu au gasit echilibrul intre reducerea costurilor, cresterea valorii adaugate, atragerea de fonduri si eficientizarea economiei.

Nu cred ca s-a ajuns la acest echilibru.

Au fost state care au militat pentru interventii puternice si investitii in economie precum Anglia si SUA.

Au fost tari care au militat pentru taierea de cheltuieli, precum Germania si Franta.

Cu toate astea, nu au fost tari in zona euro-americana care sa fi creat un sistem conjugat al celor doua mecanisme.

Oricare dintre aceste mecanisme, folosit independent de celelalt, poate sa creeze vulnerabilitatea unei recaderi.

Vedem ca atat SUA, care a folosit metoda interventionista, cat si Germania si Franta se afla in pericolul unei noi caderi.

De ce credeti ca marile fonduri de hedging au pariat pe caderea economiei spaniole?

Pentru ca era evident ca va cadea.

Era un pariu destul de sigur.

S-au bazat pe indisciplina economiei spaniole si pe faptul ca UE era extrem de concentrata asupra Greciei.

Toata Europa a fost atat de concentrata asupra Greciei, incat Spania si Portugalia au scapat atentiei.

Spania nu a avut miscari ample nici de a creste economia din alta parte si nici de a fi rapida in taieri.

Poti sa pariezi pe caderea Spaniei, cum la fel de bine poti paria si pe caderea Portugaliei.

Neasteptata pentru unii a fost aceasta apropiere a Germaniei de linia de cadere.

In momentul de fata, Germania se afla pe o crestere foarte nesigura, care poate sa scape de sub control in orice moment.

Nationalizarea sistemului bancar desi foarte criticata de economisti pare acum singura solutie a Irlandei.

Eu sunt impotriva nationalizarilor de orice fel..

Nu ma bucura ideea nationalizarii, insa au facut-o englezii, au facut-o americanii pana la un punct, o vor face si irlandezii.

Daca economiile nu isi revin si piata imobiliara va continua caderea abrupta ce se va intampla cu bancile?

Exista sanse mari ca pietele imobiliare sa cada in Europa.

In SUA vom vedea un W in zona imobiliara, o mica crestere care mai apoi se  va transforma in cadere.

Ma asteptam ca dupa Goldman Sachs sa existe un fel de revigorare a bancilor, acestea sa nu se bazeze numai pe fuziuni si achizitii.

Ma asteptam la o scuturare puternica, la niste falimente rasunatoare.

Statele nu sunt pregatite sa permita o astfel de ruptura.

Fuziunile si achiziitiile corporatiste din SUA au avut la baza pachetul de consolidare oferit de statul american.

N-ar fi rau daca in urmatorii 25 de ani ar exista o curatare a sistemului bancar.

Problema este ca marile sisteme economice ale lumii se bazeaza pe bancheri.

Bancile au devenit mult prea mari si mult prea grase.

Gras, in sensul ca s-a ajuns ca sistemul bancar sa miste sistemul economic, in loc sa fie invers.

Uitati-va la ceea ce se intampla in Irlanda. Sistemul economic irlandez este vulnerabil daca lasi bancile sa dispara.

Este moneda euro in pericol?

Moneda europeana este in pericol din 1999 cand a fost inventata.

Este o moneda artificiala, creata pe o baza ciudata pe care nu functioneaza nici o moneda, nici macar cele comuniste.

Nici yuanul chinez nu are astfel de probleme.

Pentru a lua o decizie pe moneda euro trebuie ca toti ministrii de finante sa fie de acord.

Acest lucru e imposibil. Euro se afla in pericol mare, s-a creat un mecanism extrem de dureros.

Mai exact, s-au pus in acelasi cos economii care nu sunt comparabile.

Nu poti compara Grecia cu Franta, Germania cu Italia, Spania cu Danemarca.

Dupa episodul Grecia am descoperit ca ar trebui sa existe un mecanism de scoatere din moneda unica.

Ar fi fost foarte bine pentru Grecia daca ar fi putut sa treaca peste noapte la drahma.

Pentru Grecia ar fi fost avantajos fiindca ar fi putut crea inflatie, iar pentru moneda europeana ar fi fost bine fiindca s-ar fi aparat de acest deficit al Greciei.

In momentul de fata, moneda euro este mentinuta politic si va fi mentinuta in acest fel atata timp cat Germania va avea aceasta ambitie a monedei euro.