Ce tari urmeaza la acordarea de asistenta din partea FMI?

Miercuri, 19 Noiembrie 2008, ora 12:01
1237 citiri
Ce tari urmeaza la acordarea de asistenta din partea FMI?

G20 a confirmat Fondul Monetar International pe rolul sau mai vechi de pompier itinerant, cu misiunea stingerii chiar de la pornire a flacarilor, pentru a nu se transmite de la tara la tara, planetei intregi.

O grea misiune, intrucat incendiul se propaga foarte rapid: "Lipsa de lichiditati a investitorilor financiari internationali atrage vinderea din active aproape pretutindeni in lume: sunt afectate toate tarile prin contagiune bursiera'', explica Jean-Louis Mourier, co-responsabil al cercetarii in cadrul societatii de Bursa Aurel.

Tarile G7, inclusiv cele care erau 'sanatoase', si-au exportat criza de lichiditati catre tarile emergente", adauga Sylvain Broyer, responsabil al departamentului economie la Natixis.

Scadere a cererii mondiale, caderea preturilor la materiile prime, reculul creditului, volatilitatea monedelor; canalele propagarii sunt numeroase si ating, in final, economia ''reala'' - menaje plus intreprinderi -, sub forma, foarte concreta, a pierderilor de comenzi, facturilor neonorate, a neacordarii de imprumuturi bancare, a falimentelor si suprimarii locurilor de munca.

De unde si interesul urmaririi ''incidentelor de plata grave'' realizate tara cu tara de catre Coface, unul dintre liderii pietei asiguratorilor de credit. Cronologia degradarilor notate de Coface evidentiaza mecanismul de propagare al crizei creditului.

Inca din ianuarie, Statele Unite, Spania si Portugalia erau deja atinse, indica Yves Zlotowski, economistul sef al firmei.

"Era vorba, in cazul primelor doua, de tari unde anticiparile cresterii erau foarte puternice, in care, drept consecinta, asumarile de riscuri au fost si ele, pe masura, mai crescute.

Spargerea bulei speculative imobiliare survine insa brusc, rasturnand complet, pana a doua zi, perspectiva." In martie, vine randul Marii Britanii, al Irlandei, Japoniei, Italiei si tarilor baltice dar si al Canadei si Mexicului.

"In cazul ultimelor doua, similar Portugaliei in ianuarie, degradarea se explica mai putin prin situatia locala, proprie, cat prin invecinarea cu tarile epicentru al crizei", continua Zlotowski: pierderea unor piete, efectul renuntarilor la comenzi, revenirea emigrantilor, ca prime victime ale ajustarilor aplicate in tara lor gazda.

Fara a mai vorbi de o scadere a credibilitatii, aparute prin pozitionarea langa un mare vecin ajuns in dificultate.

Pentru ca in septembrie, sa vina randul Frantei, Islandei si Hong Kong-ului sa anunte inmultirea incidentelor de plati. Pentru Franta - la fel ca pentru Italia si Japonia, in martie - ''era vorba mai cu seama de consecinte ale crizei bancare si despre o criza a increderii ce submineaza investitiile si generand o puternica aversiune in asumarile de riscuri".

Simultan, tarile emergente caracterizate printr-o puternica rata de indatorare a menajelor si intreprinderilor, debitoare frecvent in devize, vor fi si ele la fel afectate: Vietnamul, Africa de Sud, Ungaria si, mai nou, tarile baltice.

"Argentina si Ungaria au datorii externe apreciabile, publice si private, pe termen scurt, in dolari'', fapt care le si fragilizeaza in conditiile rarefierii capitalurilor, explica dl Broyer: cea dintai datoreaza echivalentul a 15,6% din produsul ei intern brut (PIB), suma exigibila in mai putin de doi ani, iar a doua 11,2%.

La acestea cumulandu-se - sindrom irlandez - si o expansiune ''deosebit de robusta'' a creditului in 2007 , in randul tarile emergente ale Europei (cu + 60% in Romania, +51% in Rusia, cu peste 40% in tarile baltice), in America Latina (+37% in Argenina, +29% in Brazilia) sau in Vietnam (+50% , ca ritm anual, la nivelul trimestrului patru din 2007), potrivit Goldman Sachs.

Actualmente, aceasta bula a creditului crapa, afectand mai cu seama tarile Europei Centrale si de Est care si-au anticipat prea grabit momentul intrarii in zona euro; unele banci europene s-au instalat, spre exemplu, in Ungaria, acordand imprumuturi in euro catre menaje si intreprinderi, la dobanzi inferioare celor aferente obtinerii de bani pe credit in moneda locala.

Pentru ca, in februarie 2007, tara sa fie nevoita a recurge la flotarea cursului forintului, depreciat mult prin atacuri speculative, in timp ce intrarea in zona euro s-a amanat", explica Broyer.

Acest tip de scenariu - se teme dl Zlotowski - s-ar putea extinde si la alte tari, dintre acelea care i-au rezistat pana acum, precum Romania si Bulgaria, ''foarte vulnerabile la o criza a creditelor".

Coface examineaza insa cel mai intens preocupat notele pentru Brazilia, Rusia, India si China - BRIC, prescurtat. Pentru moment, intreprinderile acestora fac fata cu bine. Asemanator Rusiei, mentinerea unui ridicat consum intern, dar indeosebi imensele lichiditati de care dispun - ele-insele ori via bancile centrale ale statului - le-au permis si celorlate evitarea dificultatilor.

Datoria externa a Braziliei pe termen scurt atinge numai 2,5% din PIB, cea ruseasca - 3,7%, cea chineza - 6,2%, iar cea indiana 1,2%, potrivit Natixis. ''La ceste tari, dependenta de capitalurile straine este mai putin semnificativa decat in cursul crizei asiatice din 1997.

Multe dintre ele au acumulat excedente, rezerve de schimb, chiar daca nu si obligatoriu suficiente'', explica Mourier.

Socul mondial cu care BRIC se confrunta este multiform. Scaderea cererii occidentale se repercuteaza asupra productiei chineze, mai violent chiar decat caderea pretului la materiile prime, care afecteaza Rusia, Venezuela, Brazilia, Mexic etc.

Din internationala, criza de incredere o poate sfarsi prin a cuprinde interiorul. intr-o nota din 13 noiembrie, Marina Vlasenko, analist al Commerzbank, utilizand date publicate in presa locala, relateaza ca retragerile din bancile rusesti s-ar fi putut cifra la 7% in septembrie-octombrie. ªi care, desigur, merg in continuare.

Pentru Coface, riscul dificultatilor din intreprinderi se prezinta in cazul Chinei, acum, drept cel mai plauzibil, chiar daca ele nu se confirma inca la o scara suficient de cuprinzatoare, care sa justifice o depreciere a notei acordate intregii tari.

Toata chestiunea este detrminarea masurii in care capacitatea injectarii de lichiditati a sistemului bancar etatizat chinez impreuna cu planul relansarii, valorand 455 miliarde euro si anuntat de catre Beijing la 9 noiembrie, se vor situa la cotele pierderilor abisale care ar putea surveni.(LE MONDE)