Cui i-e frica de FMI?

Desi se feresc sa confirme intentia de a solicita bani de la FMI, oficialii dau pe “surse” numeroase informatii ce converg spre o singura concluzie: in scurt timp Romania va apela la un  imprumut de urgenta.

Guvernului Boc ii arde buza si nu stie daca durerea ii va trece de la sine sau daca trebuie sa apeleze la FMI pentru a-si ostoi arsura. Incercarea de a castiga timp nu da roade. In doua luni comprimarea economiei se va acentua fara ca semnalele pozitive ale stabilizarii descresterii PIB sa poata fi identificate.

Obligatiile de plata scadente nu pot fi insa amanate iar Romania va putea cu tot mai mare dificultate sa isi asigure devizele din care sa isi acopere datoria externa. Aparent autoritatile economica si monetara nu  par interesate de semnarea unui nou acord de imprumut cu Fondul Monetar International (FMI), dar in fapt lucrurile se indreapta cu pasi rapizi in aceasta directie. Nu or fi venind la Bucuresti expertii FMI doar ca sa constate diferentele dintre snurul de martisor si fundita anti SIDA!

De cate ori a venit vorba de suportul de imagine si credibilitate, pe care l-ar putea conferi Romaniei un acord de imprumut, au fost opuse doua tipuri de argumente. Primul este preluat din reclama cu halatul: “Scump domne, scump (de la FMI) dincolo  (la UE) este mai ieftin!”.  Al doilea argument invoca ineficacitatea tratamentelor prescrise de doctorul FMI. In trecut, unele tratamente au fost pe punctul de a provoca decesul “pacientului”.

Cazul Argentinei a facut istorie. Pentru Romania, totusi, reteta FMI a functionat. Se uita prea repede ca, intr-o perioada in care intreg esichierul politic era preocupat de umplerea tescherelii, FMI a reprezentat reala si singura forta de opozitie. Alaturi de BNR, FMI a deviat traseul economiei de la drumul spre dezastru  pe care o incadrasera lacomia si fariseismul politic romanesc din anii ‘90.

Atat de hulit, dar atat de cautat, suportul financiar al FMI se regaseste in fiecare dintre formulele de salvare ale tarilor europene care au declarat forfait in ultimul an: Islanda, Ungaria si Letonia. In fiecare dintre cele trei cazuri cei mai multi bani vin de la institutia financiara cu sediul la Washington si, intr-o proportie mai redusa, de la Uniunea Europeana.

Ungurii sunt chiar transanti cand afirma ca nu se vor atinge de banii UE decat in ultima instanta. Acordul de imprumut semnat de vecinii nostri cu Fondul este un indiciu despre cum functioneaza in vremuri de criza relatia cu finantatorul mondial. Astfel dispare ambiguitatea privind punctele tari si punctele slabe ale unui imprumut de la FMI si pot fi intuite si motivele ezitarilor oficialilor romani.

Ungaria si-a plasat solicitarea de finantare sub amendamentele Mecanismului de Finantare de Urgenta al FMI si a obtinut in timp record echivalentul a 12,5 miliarde euro (15,7 miliarde de dolari) printr-un acord Stand-by valabil 17 luni. Din aceasta suma 5 miliarde euro au fost disponibile imediat dupa aprobarea solicitarii. Imprumutul total este insa mai mare, pana la incidenta sumei de 21 miliarde euro. Au mai contribuit UE, cu o treime, si Banca Mondiala cu restul de 1 miliard de euro. Finantarea de urgenta presupune un timp scurt de analiza si discutii, imprumutul neavand o limita superioara. Se aplica in cazul unor crize financiare generate de stoparea brusca a intrarilor de capital.

Dupa ce s-a ales cu calificativul de tara “non investment grade”, care ne plaseaza in afara recomandarilor de investire, Romania nu mai poate conta pe piata de capital externa. La aceasta situatie contribuie si criza mondiala de lichiditati. Si atunci de unde bani pentru sustinerea relansarii economiei romanesti? De unde garantii privind capacitatea tarii de a-si achita angajamentele de plata? De unde sursa de credibilitate pe care o poate perspectiva stabilitatii indicatorilor macro?...

La momentul solicitarii adresate FMI si UE, Ungaria avea inca un deficit bugetar foarte mare. Pentru acest fapt intrase si sub incidenta procedurilor europene de deficit excesiv. Desi a scazut  de la 9%, in 2002, la 5%, in 2007, Ungaria nu a reusit sa schimbe perceptia mediului investitional asupra precaritatii capacitatii sale administrative. Au redus deficitul bugetar dar alti indicatori raportati la PIB care s-au deteriorat. Datoria publica crescut, trecand in 2007 de 60%, in timp ce datoria externa s-a apropiat de 100% .

La fel ca si in cazul Ungariei problemele cu care se confrunta azi Romania pleaca de la un sector bugetar nerestructurat si de la pericolele induse sistemului bancar de criza mondiala. Desi ungurii au avut un deficit bugetar de 3,4% in 2008 se poate spune ca, in linii mari, multi indicatori macro sunt similari sau cu mult mai buni. De exemplu datoria publica si externa sunt la jumatate la fata de expunerea Budapestei. Dar nu conteaza acest lucru daca nu ai capacitatea de finanta deficitele.

La fel ca in Romania puternica viteza de crestere a creditului in valuta aducea, in 2008, totalul imprumuturilor la 30% din PIB. Sistemule bancare ale celor doua tari sunt dominate de bancile straine si in consecinta si expunerea fata de economisirea din UE are aceleasi efecte adverse in aceasta perioada.

Mare parte din datoria externa este generata, la fel ca in cazul Ungariei, de bancile straine in contextul crizei financiare globale. Guvernatorul BNR sublinia miercuri ca acesta este pretul platit de Romania din cauza competitiei de acaparare a cotelor de piata exclusiv pe seama creditelor alimentate din banii “livrati” de bancile mama. Valoarea datoriilor nu poate fi insa dimensionata. La fel cum nici momentul platilor nu poate fi anticipat. Obligatiile de plata ale bancilor straine catre banile “mama” transmit astfel o presiune constanta asupra cursului si implicit o sursa de volatilitate ridicata si imprevizibila.

E clar ca pentru unguri nu existau alternativa de finantare. Pentru Romania, insa, urgenta mai poate fi pusa la indoiala inca putin timp. Sa zicem ca nu stim daca si cat ar trebui sa ne imprumutam dar costurile directe presupuse de ajutorul  FMI sunt foarte clare. Tot din dosarul de imprumut al Ungariei se poate afla ca pentru suma convenita dobanda este de 2,6% anual.

Aceasta este de fapt o dobanda medie, ea crescand pe transe in functie de depasirea cotei cuvenite conform contributiei. Romania ar avea dreptul la 1 miliard  de euro bani pe care ii poate ridica la o dobanda mai mica de 2%. Ne va da UE mai ieftin!? Putin probabil. In schimb exista speranta ca UE va fi mai flexibila decat FMI si vom iesi mai  “ieftin” la capitolul constrangeri in materie de restrictionari ale politicii fiscale, cheltuieli publice si reforme structurale.

Romania ar avea nevoie de o suma de trei ori mai mica decat cea acordata Ungariei, conform unor estimari neoficiale (cum altfel?!). Adica aproape tot atat cat le-a acordat UE maghiarilor prin memorandumu-l de intelegere: 6,5 miliarde euro. Poate de aceea sperantele sunt legate mai mult de decizia ministrilor de finante europeni.

De asemenea poate nu este “politically correct” sa te adresezi FMI inaintea Comisiei Europene. Dar nici campania de dezinformare, prin care s-a acreditat ideea ca un imprumut de la FMI ne-ar dauna mai mult decat ne-ar ajuta, nu ne face nici mai frumosi si nici mai credibili in fata mediului investitional extern. De aceea autoritatile romane ar trebui sa nu isi mai ia conationalii de prosti de vreme ce Comisia Ecofin nu a acordat nici unei tari membre vreun imprumut fara contributia FMI? Si nici fara sa se fi consultat in prealabil cu FMI.

Desi au negat in permaneta ca Romania ar avea nevoie de vreun ban de a FMI autoritatile s-au pregatit intens pentru momentul negocierilor. De fapt nu dobanzile FMI sunt suparatoare ci obligatiile pe care si le-ar asuma. Cu toate acestea in trei luni vom avea un nou acord cu FMI. Si nu pentru ca asa vrea Guvernul Boc ci pentru ca asa ne va cere Uniunea Europeana.

Comentariu de George Vulcanescu.

Un director al FMI transmite că nu există riscul unei recesiuni globale. "În acest moment, va fi nevoie de mult pentru a deraia această economie"

Unul dintre cei mai importanţi economişti ai Fondului Monetar Internaţional a semnalat un risc redus de recesiune globală, în ciuda zgomotelor continue de incertitudine geopolitică,...

Google oferă acces gratuit la unele dintre cele mai avansate instrumente de editare foto

Google a anunțat că va oferi acces gratuit la unele dintre cele mai avansate instrumente de editare foto din Google Photos, care anterior erau disponibile doar contra cost. Începând cu luna...