"Avem sansa sa evitam prapastia dar suntem pe o traiectorie gresita"

Luni, 06 Decembrie 2010, ora 23:09
2902 citiri
"Avem sansa sa evitam prapastia dar suntem pe o traiectorie gresita"

"Mesajul lui Strauss-Kahn a fost interpretat gresit. El a spus altceva, ca anumite tari, printre care si Romania, daca nu fac anumite ajustari in domeniul bugetului, se duc catre prapastie, catre incapacitate de plata. Era un "daca" acolo. Inca avem sansa sa evitam prapastia (…) Insa suntem pe o traiectorie gresita. Romania are o problema, nu de stoc de datorie, ci de fluxuri. Acumulam datorie prea repede si ne ducem in directia gresita" a declarat economistul-sef al Raiffeisen Bank Romania si presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, intr-un interviu acordat Bloombiz.ro.

Cand a fost infiintat Consiliul Fiscal?

Consiliul Fiscal a fost infiintat prin Legea responsabilitatii fiscale, introdusa in iunie anul acesta.

Am fost numiti de Parlament la sfarsitul lunii iunie, avem cateva luni de existenta.

De ce era necesar un astfel de Consiliu?

Consiliul Fiscal este in primul rand o autoritate independenta de mediul politic. Prin lege, s-au stabilit criterii de compatibilitate foarte dure.

Este o institutie independenta creata cu scopul de a contribui la calitatea finantelor publice, pe termen mediu si lung.

Consiliul trebuie sa vina cu niste opinii independente legate de politica fiscal-bugetara, de sanatate a finantelor publice, care sa creasca nivelul de constientizare, cu privire la sustenabilitatea unor masuri de politica fiscal-bugetara, impactul lor si, in ultima instanta, sa duca la responsabilizarea decidentilor.

De unde a venit ideea?

Ideea nu este una noua. Consilii fiscale independente exista in state europene de foarte multi ani. In Belgia si Olanda exista din anii '40.

Acolo au ajuns la nivelul la care au proiectii proprii, au evaluari de programe politice ale diverselor partide, in campanie electorala.

Si acolo, Consiliul are rol consultativ, pentru ca nu se poate substitui politicului, dar anvergura si implicarea sunt mai mari, si-a castigat credibilitatea in timp. Acolo trebuie sa ajungem si noi.

Intr-un final, constientizarea la nivel public trebuie sa determine si o responsabilizare la nivel de decidenti.

Suntem departe de acest moment, noi votam in Parlament si nu stim ce votam.

FMI, intr-un comunicat recent, avertizeaza Executivul asupra consecintelor deciziei de reducere a cotei unice de la 16% la 10%. Care este pozitia Consiliului Fiscal?

Decizia Senatului incalca Legea responsabilitatii fiscale, care spune ca, in momentul in care se decide reducerea unei taxe, trebuie sa fie indeplinita una din doua conditii: in prima varianta, se obtine acordul Guvernului si al Consiliului Fiscal ca acea decizie nu influenteaza tintele bugetare pe termen mediu si lung sau, in acelasi act normativ, se prevede o masura compensatorie, pentru a compensa pierderile de venituri bugetare, tot  pe partea de venituri bugetare.

Nu s-a intamplat nici prima conditie, nici a doua.

In mod flagrant, legea se incalca prin aceasta decizie. Am solicitat Camerei Deputatilor sa ia in considerare acest aspect si sa respecte legea, nimic mai mult.

Sunt foarte multe sperante legate de reducerea cotei unice de impozitare cu cele sase puncte procentuale. Pragmatismul dumneavoastra ce va zice?

Nu e vorba de o incalcare, pur si simplu, a unei legi. In momentul in care reduci o taxa, trebuie sa acoperi golul financiar.

In momentul de fata, nu ne permitem stimuli fiscali, adica masuri care sa conduca la reducerea veniturilor bugetare sau cresterea cheltuielilor bugetare. De ce?

Pentru ca oricum deficitul bugetar este foarte mare in acest moment, trebuie redus si, practic, constrangerea vine in primul rand din existenta resurselor financiare si credibilitatea pe care o avem.

In momentul de fata, Romania nu poate finanta deficite bugetare foarte mari pentru ca sunt nesanatoase.

Toata lumea vorbeste de restructurare dar nimeni din mediul politic nu vine cu explicatii: restructurarea cheltuielilor bugetare inseamna reducerea facturii sociale, de salarii, de pensii, de ajutoare sociale.

In acest moment, suntem in situatia in care ne imprumutam si facem deficite mari, de aproape 7% din PIB, ca sa ne finantam cheltuielile curente. Ne imprumutam ca sa ne finantam existenta de astazi, pe maine.

Nu trebuie sa ai pregatire economica sa iti dai seama ca asa ceva nu este posibil, nu este sanatos.

Cat de subtire este gheata pe care ne deplasam?

Este foarte subtire, pentru ca suntem pe un drum gresit, pe care am pornit atunci cand am decis sa crestem salariile si pensiile foarte repede, fara sa avem o baza economica pentru asta. Si asta s-a intamplat in anii premergatori crizei.

Acordul cu FMI a venit sa incerce sa corecteze problema. Nu am corectat-o inca, problema exista, dar sa nu uitam ca noi venim de la un deficit bugetar care se indrepta spre 10% din PIB.

Am incercat sa-l corectam, dar nu e suficient. Suntem in continuare in situatia in care platim salarii si pensii din indatorare, lucru care nu e sanatos.

Daca mai continuam mult cu situatia asta, riscam sa ajungem pe marginea prapastiei si s-ar putea sa cadem in ea.

Trebuie sa luam decizii corective in continuare, reforma cheltuilelilor bugetare nu s-a terminat.

As spune ca a inceput cu mare intarziere...

Si asta este adevarat. Esenta acordului cu FMI a fost ca luam acest imprumut extern care sa ne ajute sa ne ajustam economia mai usor suportabil, sa aterizam mai lin si, in acelasi timp, sa pornim pe masuri de corectii a facturii sociale.

Din pacate, 2009 a fost un an pierdut, pentru ca au fost alegeri.

Factura sociala nu a fost corectata, am amanat ajustarea si am ajuns in situatia in care am fost nevoiti sa luam masuri destul de dure: sa reducem salariile cu 25%, sa crestem TVA.

Duritatea acestor masuri trebuie gandita si in contextul evenimentelor care s-au intamplat inainte de criza.

Scaderea de 25% a salariilor bugetarilor, dupa o crestere nesustenabila de 70-80%, in 2-3 ani, nu cred ca poate fi numita neaparat o ajustare foarte dura.

Recent, Guvernatorul spunea ca "avem unul dintre cele mai ridicate niveluri ale TVA, dar odata ce am luat aceasta decizie ar fi un nonsens sa-l readucem la 19%". Acum se vorbeste de o crestere de 15% a salariilor. Nu e cumva acelasi tip de politica incosecventa?

As intari mesajul ca este un "nonsens", as spune ca e de-a dreptul ridicol ca dupa ce ai fost nevoit sa cresti TVA la 24%, Parlamentul sa-l reduca, la trei luni distanta, la 5% pentru alimentele de baza.

Mesajul transmis este unul dezastruos, nu se transmite un mesaj de stabilitate.

Am fost nevoiti sa crestem TVA, trebuie pastrat intact macar 2-3 ani.

Seamana cu reducerea de salarii cu 25%, dupa care vin si spun ca salariile ar putea creste, pentru ca se reduce cota unica.

Este iarasi un mesaj incoerent si, din punct de vedere politic, aberant.

Ca reducerea salariilor va fi reversata partial, si vor creste salariile cu 15%, asta era inevitabil, pentru ca oricum decizia Curtii Constitutionale era valabila pana la sfarsitul anului.

De la sfarsitul anului, trebuia luata o noua decizie, ce se intampla cu salariile bugetarilor.

Mesajul care s-a dat a fost ca cei 25% taiati vor fi reversati cu o crestere de 15%, fata de octombrie, in sectorul bugetar.

Aceasta crestere trebuie inteleasa in constrangerea pe care o avem: avem o anvelopa salariala de 39 de miliarde, in care sa ne incadram la anul. Cum facem ajustarea facturii sociale tine de noi.

Inca avem o problema cu salariile, care ar putea sa se rezolve odata cu introducerea salarizarii unitare, in contextul in care sa avem o asezare a salariilor in sectorul bugetar, pe aceeasi grila pentru toata lumea si sa indeplinim si obiectivul de sustenabilitate a facturii de salarii.

Dominique Strauss-Kahn vine si spune ca Romania, alaturi de Irlanda, risca sa intre in incapacitate de plata. E atat de alarmant acest mesaj?

Cred ca mesajul lui Strauss-Kahn a fost interpretat gresit. El a spus altceva, ca anumite tari, printre care si Romania, daca nu fac anumite ajustari in domeniul bugetului, se duc catre prapastie, catre incapacitate de plata.

Era un "daca" acolo. Inca avem sansa sa evitam prapastia.

In acest moment, Romania are o rezerva internationala atat de mare incat statul nu are nicio problema in a onora datoria externa.

Nu suntem in situatia din 1999 cand ne-am confruntat cu o situatie relativ similara, dar in acel moment rezerva internationala a BNR era foarte mica.

Din aceasta rezerva, se onoreaza platile la datoria publica externa. In acest moment, putem spune ca rezerva internationala a BNR este chiar excesiv de mare.

Insa suntem pe o traiectorie gresita. Romania are o problema, nu de stoc de datorie, ci de fluxuri. Acumulam datorie prea repede si ne ducem in directia gresita.

Situatia in care suntem nu este atat de ingrijoratoare, problema este viteza cu care ne ducem spre incapacitate de plata, daca nu corectam dezechilibrele existente.

Inseamna asta un nou acord de imprumut?

Eu cred ca este inevitabil, pentru ca reformele in Romania sunt neterminate.

Discutam inca de Legea salarizarii, de Legea pensiilor, de multe altele, nu putem spune ca lucrurile s-au asezat si de-acum nu mai avem nevoie de Fond.

Bani de la FMI nu vom mai lua. Probabil ca vom mai lua de la Comisia Europeana, care sunt utilizati pentru finantarea deficitului.

In esenta, programul initial cu FMI si cu CE era gandit sa atinga si obiectivul de stabilizare a economiei, si cel de relansare a ei.

Din pacate, criza a fost mult mai puternica decat se anticipa.

Viitorul acord se va axa mai mult pe masuri de relansare a economiei, ea fiind stabilizata la acest moment.

Aveti o perspectiva optimista pentru 2011?

Daca reusim sa corectam dezechilibrele bugetare, va veni si cresterea economica ulterior.

Pana nu corectam aceste dezechilibre, nu vom avea nici crestere sanatoasa.

Nu am corectat inca factura sociala, nu am finalizat reformele necesare, avem o problema serioasa pe partea de pensii. Sistemul de asigurari de sanatate este intr-o situatie extrem de delicata.

Sunt zone unde avem nevoie de reforme foarte profunde pentru a pune economia pe baze sanatoase, sustenabile.

Ce sanse are sectorul privat?

Sectorul privat a inceput sa se ajusteze chiar din 2008. Daca ne uitam dintr-o perspectiva macroeconomica, vom vedea ca sectorul bugetar este inca in proces de ajustare.

In sectorul privat, lucrurile s-au ajustat dur, cand nu mai are vanzari, compania taie costuri si ajusteaza tot ce se poate.

Fara sa ajustam si sectorul bugetar, sectorul privat nu are cum sa iasa din recesiune.

Practic, sectorul bugetar trebuie sa se restranga pentru a face loc sectorului privat care sa stimuleze activitatea economica.

#buget, #consiliul fiscal, #cota unica de impozitare, #datorii, #fmi, #imprumut, #ionut dumitru , #Editorial