Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Analiza Vanguard: De la colaps la euforie...si inapoi

Analiza Vanguard: De la colaps la euforie...si inapoi

Dincolo de cele mai importante cresteri in numar de puncte din istorie inregistrate recent (936,42 puncte adica 11,08% pe 13 octombrie si 889,35 puncte adica 10,88% pe 28 octombrie) de catre indicele compozit al pietei americane de actiuni Dow Jones Industrial Average, dar si de declaratiile optimiste ale autoritatilor americane (doar mantra politicii dolarului puternic a lipsit...) - cateva date si evolutii recente din pietele financiare au punctat o situatie extrem de periculoasa. Diferenta dintre costul pe care-l platesc bancile si respectiv

Trezoreria SUA pentru a se imprumuta pe 3 luni a atins niveluri chiar

mai mari decat cele inregistrate la momentul colapsului bursei

americane de actiuni din octombrie 1987.


De altfel, yield-ul notelor de trezorerie americane pe 3 luni a scazut pana la valori record aproape de zero

- si asta chiar dupa ce Rezerva Federala a surprins o parte importanta

a asteptarilor anuntand pe 16 septembrie mentinerea ratei cheie a

dobanzii in Statele Unite la 2% (dobanda cheie a fost taiata ulterior,

ad-hoc pe 8 octombrie cu 50 bps pana la 1,5% ca parte a unei actiuni

concertate la nivel global, si apoi pe 29 octombrie cu inca 50 bps pana

la 1%, cel mai mic nivel al ultimilor 4 ani).


Cea mai populara masura a volatilitatii pietei americane de actiuni, indicele VIX a depasit pragul 80 pentru prima data in istorie (maximul notat vineri 24 octombrie la Chicago Board Options Exchange a fost 89,53).


Pe parcursul saptamanii 6 - 10 octombrie (cea mai dramatica pentru

bursa americana din ultimii 75 de ani), valoarea medie a indicelui VIX

a fost 59,43 - aproape de 3 ori mai mare decat media istorica (22,39) -

semn al unei volatilitati exceptionale.


Vanatoarea de vrajitoare


Ultimele saptamani au notat totodata si o extrem de previzibila vanatoare de vrajitoare.

Vina pentru scaderile resimtite in episoade impulsive inca din vara

anului trecut pe bursa americana ca si in pietele globale de actiuni a

fost plasata in mod particular asupra bancilor de investitii, precum si

a speculatorilor care vand in lipsa.


In ceea ce priveste prima categorie a suspectilor de serviciu - lipsa de consideratie pentru riscuri si incompetenta sefilor executivi sunt vizibile acum dincolo de orice indoiala.


Unii dintre acestia au continuat sa surprinda publicul chiar si dupa

consumarea primelor momente ale crizei. Alan Schwartz, CEO al Bear

Stearns Cos. Inc., aprecia pe 10 martie ca situatia lichiditatilor

bancii de investitii pe care o conducea era solida - pentru ca doar

cateva zile mai tarziu sa forteze obtinerea unei salvari de urgenta din

partea Rezervei Federale.


La mijlocul lunii aprilie, Richard Fuld, CEO al Lehman Brothers

Holdings Inc., sustinea ca "ce a fost mai rau este deja istorie" -

pentru ca la mijlocul lunii trecute gigantul financiar sa-si anunte

falimentul.


Stanley O’Neal a parasit in toamna anului trecut pozitia de CEO al

Merrill Lynch & Co. Inc. cu un pachet financiar de exit de peste

$160 milioane. "Este o poveste tragica parca inspirata din

Shakespeare", a comentat un profesor de management al Universitatii din

Yale.


Chiar si asa, Wall Street ramane singurul loc din lume unde esti premiat cu $160 milioane pentru generarea unor pierderi (la acel moment) de peste $8 miliarde.


Agresivitatea speculatorilor


Cat priveste agresivitatea speculatorilor fara frontiere - este din nou

dincolo de indoiala ca aceasta a fortat conceptul de vanzare in lipsa

cateodata nu doar pentru a paria ca o companie listata va ajunge la

faliment, ci chiar pentru a o impinge ea insasi in prapastie.


Atat bancile de investitii cat si speculatorii, insa, au operat in

interiorul unui sistem bine definit de reguli, de reglementari. Bune, rele, permisive - acestea au fost regulile care au guvernat pietele financiare in ultimele aproape 3 decade.


Cele doua categorii de jucatori nu se ocupa de actiuni filantropice

- singurul lor scop a fost (si este in continuare) obtinerea unor

profituri remarcabile, de care investitorii puteau beneficia in mod

direct.


Iar de evolutia sectorului imobiliar american (ca si din multe alte

parti ale lumii) au profitat ani de-a randul milioane de familii. Cand,

in vara anului 2006, preturile caselor din Statele Unite ajunsesera cu

60% mai mari decat media istorica, nicio autoritate financiara sau politica americana nu a exprimat avertismente clare

- o stare de 'silenzio stampa' care, interesant, s-a spart fara ezitare

in prima parte a acestui an in cazul aprecierii teribile a pretului

futures al petrolului la peste $100 pe baril.


Ironic, primele semnale de alarma asupra iminentei unei crize

financiare de proportii au fost rostite chiar de catre o serie de nume

importante apartinand bransei speculatorilor (George Soros, James Rogers sunt doar cateva din exemplele care-mi vin in minte).


Cat de grava va fi criza


In ultimii ani, un sistem de reglementari permisive, banii ieftini si

acutizarea concurentei in cercurile financiare au condus la excesele pe

care publicul abia acum le descopera (sau vrea in sfarsit sa le

recunoasca).


Iar teoria - larg acceptata pana de curand de catre autoritatile din spatiul G7 si nu numai - conform

careia criza sistemului financiar nu va fi resimtita profund la alte

niveluri ale economiei globale reprezinta in opinia mea o ipoteza de

lucru extrem de vulnerabila.


De altfel, publicul a mai operat recent cu teorii care s-au dovedit

false. De pilda, teoria decuplarii pietelor internationale de actiuni -

in masura in care burse care au atins maxime record chiar pe parcursul

acestui an s-au prabusit recent (Brazilia si Rusia reprezinta probabil

exemplele cele mai relevante in acest sens).


O alta teorie a decuplarii a fost cea privind distantarea confortabila

a economiilor globale de perspectivele in deteriorare accelerata din

Statele Unite - amendarea acestei ipoteze devenind vizibila prin

aprecierea remarcabila a dolarului american din ultimele luni.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 1173 ori