Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Proiectul gazoductului ruso-german Nord Stream, noi intarzieri si incertitudini

Proiectul gazoductului ruso-german Nord Stream, noi intarzieri si incertitudini

Potrivit presedintelui societatii ruse de gaze naturale, Valery Yazev, totodata si vicepresedinte al dumei, prima parte a proiectului va deveni operationala in 2012 iar a doua in 2013, fata de datele estimate initial, respectiv 2010 si 2011, informeaza BBJ.hu.Principalii factori care au cauzat intarzierile sunt costurile revizuite ale constructiei conductei pe o portiune din Rusia, precum si majorarea rapida a preturilor la conductele de otel.


In cadrul unei conferinte ruso-germane pe probleme de gaze naturale, ce a avut loc pe 20 mai la Berlin, Yazev a incercat sa atribuie o parte din vina statelor Baltice, care fie pun sub semnul intrebarii constructia conductei prin zona lor economica, fie se opun in totalitate proiectului.


Yazev a acuzat autoritatile Uniunii Europene de la Bruxelles ca "fac prea putin pentru a indeparta obiectiile aduse de statele Baltice".


"Asteptam mai multa implicare din partea partenerilor europeni", a declarat Yazev, potrivit editiei din 21 mai a Financial Times Deutschland.


In cazul Nord Stream, tabara statelor care se opun include si membri mai vechi, precum Suedia sau Finlanda.


Consortiul ruso-german a anuntat la fondarea sa in 2005 ca prima parte a proiectului Nord Stream va deveni operationala in 2010 iar a doua in 2011.


Cu toate astea, in 2007, consortiul a modificat aceste date pentru 2011, respectiv 2012.


Finlanda si Estonia au fost primele state carora consortiul Nord Stream le-a cerut sa pregateasca infrastructura necesara in apele teritoriale si zonele economice.


Recent, Suedia a fost abordata de consortiul ruso-german pentru a face pregatirile necesare constructiei Nord Stream.


Cele trei state si-au exercitat dreptul legal de a refuza anumite cereri ale consortiului, cerand clarificarea altor parti al proiectului.


Statele s-au concentrat asupra impactului pe care il va avea proiectul asupra mediului inconjurator din regiunea marii Baltice, sigurantei de navigatie, pescuitului si asupra drepturilor legale pe care le vor avea tarile riverane.


Guvernul suedez s-a plans ca aspectele majore privind mediul au fost pur si simplu omise in proiectul Nord Stream.


Estonia a facut observatii similare anul trecut.


Resursele insuficiente de gaze naturale reprezinta principalul factor care a dus la intarzieri, lucru nerecunoscut public de Moscova, potrivit BBJ.hu.


Campul de gaze naturale Yuzhno-Russkoye din vestul Siberiei, ale carui rezerve sunt estimate la 800 miliarde metri cubi, a fost initial desemnat ca principala sursa de aprovizionare a Nord Stream.


Cu toate astea, resursele campului nu vor fi suficiente pentru capaciatetea Nord Stream la momentul in care va fi inaugurat.


Din 2006-2007, guvernul rus a prezentat varianta aprovizionarii Nord Stream cu gaze naturale din zacamantul Shtokman, situat in marea Barents.


Dezvoltarea Shtokman insa, a ramas cu cativa ani in urma agendei stabilite.


Cel mai devreme, proiectul Shtokman s-ar putea materializa in 2015, costurile fiind atat de mari incat ar determina o si mai mare majorare a costurilor Nord Stream.


Costurile initiale ale proiectului, estimate la cinci miliarde euro, se ridica in prezent la zece miliarde euro.


Portiunea Nord Stream ce tranziteaza marea Baltica va avea o capacitate anuala de 55 miliarde metri cubi de gaze naturale, echivalentul a jumatate din consumul anual al Germaniei.


In prezent, din gazul folosit in Germania, 18% provine din productia interna, 18% din Olanda, 26% din Norvegia, 34% din Rusia si volume mai mici din alte zone.


Anumite zone din nordul Germaniei ofera conditii geologice favorabile pentru construirea unor amplasamente de stocare de mari proportii.


Pregatirile sunt in desfasurare pentru doua asemenea amplasamente.


La Hinrichshagen, in apropiere de Greifswald, punctul terminus al partii din gazoduct ce tranziteaza marea Baltica, consortiul Gazprom Germania planuieste sa construiasca un amplasament de stocare cu o capacitate de doua miliarde metri cubi pana in 2011.


Consortiul Gazprom Export-Verbundnetz Gas planuieste sa construiasca un amplasament si sa mareasca capacitatea altuia, ambele in apropiere de Bernburg, cu o capacitate combinata de 1,7 miliarde metri cubi pana in 2011, potrivit Financial Times Deutschland.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 952 ori