New York Times: Gazprom, simbolul declinului economic rapid al Rusiei

Miercuri, 31 Decembrie 2008, ora 11:00
2157 citiri
New York Times: Gazprom, simbolul declinului economic rapid al Rusiei

Gazprom, care negociaza dur cu Ucraina, amenintand cu intreruperea livrarilor de gaz de la 1 ianuarie, daca nu ii este rambursata o datorie de 2 miliarde de dolari, este la randul sau o companie profund indatorata din cauza unei politici ineficiente de investitii, relateaza New York Times. Cu un an in

urma, Gazprom , monopolul rus din domeniul gazelor naturale, tintea sa

fie cea mai mare corporatie din lume. Cu avantul dat de preturile mari

la petrol si cu sprijinul politic primit de la Kremlin, Gazprom deja

ajunsese pe locul al treilea, judecand dupa valoarea de piata, imediat

dupa Exxon Mobile si General Electric.


Astazi, Gazprom s-a adancit in datorii si negociaza cu guvernul un plan de salvare.

Valoarea de piata, adica valoarea totala a actiunilor companiei, a

scazut cu 76% de la inceputul anului. In loc sa devina cea mai mare

companie din lume, a ajuns pe locul 35.


Si daca planurile de salvare sunt o practica din ce in ce mai

obisnuita, niciunul dintre marii competitori privati ai Gazprom din

Occident nu a solicitat vreun ajutor de acest gen.


Faptul ca cea mai mare companie energetica a Rusiei , monopol de stat,

are nevoie de un plan de salvare atat de repede dupa ce pretul

petrolului a atins in vara un nivel-record este un indiciu semnificativ

al unei perioade turbulente.


Candva emblema a mandriei unei Rusii in ascensiune, Gazprom a

devenit astazi simbolul declinului economic rapid al acestui stat

petrolier, comenteaza The New York Times.


In timpul perioadei sale de inflorire, Gazprom si o alta companie

energetica de stat, Rosneft, au devenit instrumente pentru realizarea

unor renationalizari mascate.


Pe masura ce preturile la petrol au crescut, si actiunile lor au

crescut, insa in loc sa investeasca suficient de mult in forare si

explorare, presedintele rus din acea perioada, Vladimir Putin ,

si-a urmat agenda pe care si-o propusese de recastigare a controlului

public asupra campurilor petrolifere si a industriei petroliere private

din domeniu.


Ca urmare, cand a venit momentul turbulentelor de pe pietele financiare, Gazprom

a intrat in criza creditelor profund indatorat si cu o lista de mari

restante in ceea ce priveste investitiile de capital. Sub Putin,

care acum este premier, Gazprom si Rosneft sunt controlate de Kremlin

in asa masura, incat companiile nu numai ca sunt conduse de persoane

numite de Guvern, ci direct de catre ministri, care fac parte din

consiliile lor de administratie, explica NYT.


Acum investitorii renunta la actiunile Gazprom, candva atat de

cautate, incat detineau 2% din indicele Morgan Stanley pentru

companiile din economiile emergente. Gazprom este acum departe de a fi

cea mai mare companie din lume.


Pretul unei actiuni a cazut mult mai repede decat in cazul

competitorilor din sectorul privat. Datoriile acumulate de companie, la

care se adauga intarirea controlului national asupra industriei,

reprezinta unul dintre motive.


Dupa cinci ani de preturi record pentru gazul natural, datoria Gazprom se ridica la 49,5 miliarde de dolari.

Prin comparatie, in 2009 datoria intregului sector public si privat din

India, China si Brazilia totalizeaza 56 miliarde de dolari, potrivit

unei estimari a Commerzbank.


Putin s-a folosit de Gazprom pentru a achizitiona proprietati

private. Printre marile achizitii se numara compania petroliera

Sibneft, pe care a cumparat-o in 2005 de la Roman Abramovici,

proprietarul clublui de fotbal Chelsea, cu 13 miliarde de dolari. In

2006 a cumparat jumatate din activele Shell la proiectul de dezvoltare

Sahalin II pentru 7 miliarde de dolari.


Iar in 2007 a cheltuit mai multe miliarde pentru a achizitiona parti

din Iukos, compania petroliera privata care a dat faliment in urma unui

scandal de coruptie si evaziune fiscala.


Rosneft are de asemenea datorii mari. Dupa ce a cheltuit mult pentru a

cumpara active de la Iukos, datoriile sale se ridica la 18,1 miliarde

de dolari. Si dincolo de negocierea unui plan guvernamental de salvare,

Rosneft discuta si despre un eventual imprumut de 15 miliarde de dolari

de la China National Petroleum Corporation, garantat prin viitoare

exporturi catre China .


O treime din industria petroliera rusa, nationalizata


Sub conducerea lui Putin, peste o treime din industria petroliera rusa

a fost efectiv renationalizata prin astfel de tranzactii. Proprietarii

privati au fost supusi unor presiuni in domeniul reglementarii pentru a

fi incurajati sa vanda companiilor de stat sau companiilor private

loiale Kremlinului.


Activele erau cumparate de obicei sub pretul pietei, dar cu toate

acestea companiile de stat au platit miliarde de dolari, o parte dintre

acesti bani fiind imprumutati de la banci occidentale a caror linie de

creditare a fost afectata ulterior de criza financiara.


Criticii au prevazut ca politica de nationalizare a Rusiei va fi ineficienta.

Mari companii au fost preluate si vandute, faramatate si reimpachetate

ca proprietati de stat. Miza au fost activele, care valorau mult, mai

ales ca Rusia este cel mai mare producator mondial de gaze naturale si

a devenit cel mai mare producator de petrol dupa ce Arabia Saudita si-a

redus productia vara aceasta pentru a sprijini pretul petrolului.


Este adevarat ca Gazprom este departe de a fi falita. In

2007 compania a facut un profit de 360 de miliarde de ruble (14

miliarde de dolari) din venituri de 1.774 de miliarde de ruble (70 de

miliarde ruble).


Intre timp, compania spune ca va continua sa investeasca in dezvoltarea

unor noi campuri in Arctica si va continua sa aloce bani unor

subsidiare din sectoare considerate perdante precum agricultura sau

media. Isi asuma, de asemenea, prin filiala sa bancara, un nou rol in

criza financiara prin salvarea unor banci sau intermedieri.


Directorii Gazprom spun ca revizuiesc cheltuielile, dar nu vor

exista reduceri semnificative in ceea ce priveste proiectele celor doua

conducte submarine (Nordstream si South Stream) al caror rol este de a

reduce dependenta companiei de Ucraina ca ruta de tranzit pentru circa

80% din exporturile catre Europa.


Negocierile dintre Gazprom si Ucraina sunt din nou in impas si

oficialii din Gazprom ameninta ca joi vor intrerupe livrarile catre

Ucraina.


Insa veniturile Gazprom vor scadea simtitor anul viitor,

potrivit New York Times. In acest an Gazprom a primit in medie 420 de

dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz vandut Europei Occidentale,

dar in 2009 se prognozeaza un pret de 260-300 de dolari.


O parte insemnata din fondul de stat pentru salvarea companiilor -

circa 9 miliarde de dolari dintr-un total de 50 de miliarde - a fost

pus deoparte pentru companiile petroliere si de gaz. Numai Gazprom vrea

5,5 miliarde de dolari.


Cu cei 436.000 de angajati ai sai, filiale extinse in orice fel de

domenii, de la agricultura la hoteluri, salarii mai mari decat media si

sistem de cazare si de statiuni la Marea Neagra sponsorizat de

companie, criticii spun ca Gazprom a perpetuat in era capitalista un

modelul economic paternalist, de tip sovietic, conchide New York

Times..