Gazprom ramane cu o gaura de miliarde, dupa ce Rusia a renuntat la Turkish Stream

Intreruperea relatiilor strategice intre Rusia si Turcia este pe cale sa provoace o paguba de miliarde in bugetul Gazprom. Compania intentiona sa construiasca pana in 2018 un prim tronson al gazoductului Turkish Stream, dar oficialii de la Moscova au decis ca proiectul intra sub incidenta sanctiunilor dictate impotriva Ankarei.

Zeci de kilometrii de conducte, in valoare totala de 1,8 miliarde de euro au ramas acum pe tarmul Marii Negre, Gazprom neavand nici macar sansa de a le folosi in cadrul altui proiect, relateaza agentia Reuters.

Pierderi neprevazute

Minisrul de Energie al Rusiei, Alexander Novak a anuntat joi, 3 decembrie, ca proiectul gazoductului Turkish Stream a fost suspendat pana la detensionarea situatiei dintre Moscova si Ankara.

La scurt timp dupa aceea, liderii companiei energetice italiene ENI, unii dintre potentialii beneficiari ai livrarilor de gaze pe traseul turcesc au confirmat ca proiectul este ca si mort.

Decizia luata de Moscova aduce o serie de pierderi neprevazute pentru compania Gazprom, ramasa cu un stoc de zeci de kilometri de conducte submarine care nu pot fi folosite decat in Marea Neagra.

Compania rusa a comandat conductele special in Japonia si Germania, acestea fiind destinate initial gazoductului South Stream, abandonat intre timp de Moscova, ulterior fiind repartizate in proiectul Turkish Stream, care ar fi urmat aproximativ acelasi traseu submarin.

Lungimea totala a gazoductului South Stream era prevazuta la 2400 de kilometri, iar surse din industria de profil sustin ca acestea sunt complet inutile in alt proiect.

"Aceste conducte au fost calibrate pentru un anumit mediu, o anumita presiune si o capacitate clar stabilita. Nu pot fi folosite decat in adancul Marii Negre", a comentat pentru Reuters unul dintre fabricanti.

Blocaj pe toate fronturile

Suspendarea proiectului Turkish Stream este un gest simbolic al Moscovei, daca este sa tinem cont ca investitia s-a izbit de diverse piedici nerezolvate de catre cele doua guverne, dar pentru Gazprom implicatiile financiare sunt deosebit de riscante.

Compania a cheltuit intre 12 si 14 miliarde de dolari pe proiectele South Stream si Turkish Stream, fara ca vreunul din acestea sa fie transpus in realitate, comenteaza analistul Sberbank Valery Nesterov.

In plus, nici macar proiectul Nord Stream II, care ar urma sa asigure, pe sub Marea Baltica, o legatura directa intre Rusia si Germania, nu pare foarte sigur.

Dupa ce consortiul format din Gazprom si alte 5 companii energetice din Europa au prezentat varianta gazoductului din Marea Baltica, un grup de 10 tari europene a protestat impotriva acestei investitii, considerand ca ar periclita interesele UE prin destabilizarea securitatii energetice a Ucrainei.

"Iarasi, Gazprom s-a avantat in constructia unui gazoduct de care Europa s-ar putea sa nu aiba nevoie", a mai spus Nesterov.

Speranta moare ultima

Rusia este al doilea mare producator de conducte din otel din lume, fiind depasita doar de China, cu o productie anuala de 300 de milioane de tone de conducte, acestea fiind destinate proiectelor energetice majore.

Reprezentantii celui mai mare producator de conducte din Rusia, TMK, sustin ca Turkish Stream poate reveni oricand in actualitate, odata ce sanctiunile economice dictate de Moscova impotriva Turciei vor fi retrase.

"Turkish Stream, ca proiect, nu este complet abandonat. Poate intr-un an sau doi, odata ce situatia se va calma, lucrarile vor fi reluate. Conductele pot rezista asa pana la 50 de ani", a explicat vicepresedintele TMK Vladimir Smatovici.