Chinezii devin, pe tacute, independenti energetic. Gazele de sist, asul din maneca Bejingului

China este cel mai mare si mai influent consumator de energie de pe glob, cu un consum cu 30% mai ridicat decat cel inregistrat in Statele Unite, dar Beijingul vrea sa reduca pe cat se poate dependenta economiei sale de importurile de energie.

In urmatorul sfert de secol, productia de gaze de sist din China ar putea creste de 40 de ori, conform unei analize emise de Administratia de Informatii in domeniul Energiei din Washington si prezentata de USA Today, iar acest lucru va modifica regulile jocului in piata globala de energie.

Lovitura pentru Moscova

Anul trecut, chinezii au extras o cantitate zilnica de 14 milioane metri cubi de gaz din zacamintele de sist ale tarii, dar cercetarile efectuate in dezvoltarea tehnologiei de extragere a combustibilului si depasirea unor obstacole legate de caracteristicile geologice ale zonei pot ridica productia la 566 milioane metri cubi/zi.

Acest lucru ar face din China al doilea mare producator de gaz natural al lumii, iar efectele ar fi resimtite la nivel global.

Daca in prezent China foloseste din plin carbunele pentru a acoperi necesarul de energie din piata, gravele probleme de mediu inregistrate in gigantica economie a Asiei i-au facut pe liderii de la Beijing sa caute resurse cat mai putin poluante: gazul natural si energia din surse regenerabile sunt doua dintre solutiile acceptate.

Acordul pe 30 de ani semnat intre Moscova si Beijing privind livrarea anuala a 38 miliarde mc de gaz natural rusesc pe piata chineza da un oarecare ragaz Chinei de a-si tine sub control consumul ridicat de energie, dar anunta si necesitatea unei schimbari a strategiei pe termen lung din partea Gazprom.

Pentru Gazprom, companie controlata de guvernul de la Moscova, pierderea unui client de talia Chinei va fi resimtita din plin, in contextul in care este obligata sa faca investitii masive in infrastructura de transport pentru a-si indeplini sarcinile contractuale asumate fata de Beijing in urma cu doi ani.

Dezechilibru global

Mai mult, analistii americani avertizeaza ca trecerea catre un model economic orientat spre zona serviciilor ar putea darama sperantele tarilor exportatoare de gaze si petrol, care au mizat prea mult pe dezvoltarea industriala a Chinei.

Impactul nu va fi unul imediat, procesul de tranzitie fiind unul de durata, cred analistii de la Washington, iar rolul de prim consumator detinut de China ar putea fi preluat in viitor de India, o alta economie asiatica ale carei ambitii isi fac simtite efectele la nivel global.

Calea urmata de Beijing in reducerea dependentei energetice de resurse externe pare sa fie copiata dupa modelul Statelor Unite, unde exploatarea zacamintelor de sist a redus considerabil importurile de petrol si gaze pe piata americana.

O proiectie de acest tip este asteptata sa zdruncine serios piata globala de energie, dupa cum avertizeaza portalul Oilprice. Ca simplu exemplu, in 2013, cu un an inaintea incheierii acordului dintre Beijing si Moscova, piata chineza consuma anual 170 miliarde de metri cubi de gaz importat.

Pana in 2020, consumul este asteptat sa creasca la 420 miliarde metri cubi, dar o crestere graduala a productiei de gaze de sist in China va reduce automat volumul importurilor, afectand tarile exportatoare expuse pe aceasta piata.

Volumul rezervelor de gaz din zacamintele de sist ale Chinei este apreciat ca fiind de 1,7 ori mai mare decat cel in Statele Unite, fiind cea mai mare rezerva energetica de acest tip din lume.

Principalii furnizori de energie ai Chinei raman Arabia Saudita, Rusia si statele africane, o eventuala reducere a importurilor de petrol si gaze pe piata chineza putand dezechilibra serios aceste economii.