Fondul de Contragarantare: Corpul de Control nu a inteles cum functioneaza un astfel de fond

Fondul Roman de Contragarantare sustine ca echipa Corpului de Control al premierului nu a inteles mecanismul de operare a fondului si a evidentiat ca nelegale salarii si cheltuieli de protocol, desi acestea erau in limitele bugetate legal si sub nivelul mediu din bancile unde statul este actionar.

"Referitor la aprecierile care vizeaza mecanismul de operare al FRC apare surprinzator faptul ca echipa de control nu a reusit sa surprinda esenta acestuia in piata financiar-bancara, mecanism bazat pe mandatul acordat fondurilor de garantare prin conventii legale semnate cu acestea, potrivit actului normativ de infiintare - OUG nr. 23/2009, cu completarile si modificarile ulterioare, precum si art. 2009 - 2038 Cod Civil. Este important de precizat ca aceasta practica este general valabila in sistemele internationale de garantare-contragarantare a creditelor, FRC asumandu-si mecanismul de mandat ca o buna practica europeana si nationala", se arata intr-un comunicat al Fondului.

Guvernul a sesizat Parchetul pentru nereguli identificate in activitatea Fondului Roman de Contragarantare in perioada decembrie 2009-august 2013, inclusiv prin acordarea de indemnizatii si prime fara limite si decontarea unor mese scumpe pentru conducere drept cheltuieli de protocol.

Corpul de Control arata ca Fondul Roman de Contragarantare a nesocotit ratiunea pentru care a fost infiintat, conducerea institutiei a incheiat contracte de garantare cu trei fonduri de garantare pe care le-a mandatat sa indeplineasca propriul obiect de activitate.

Potrivit legii, activitatea de contragarantare consta in preluarea unei parti din riscul asumat de fondurile de garantare a creditelor si altor instrumente de finantare la acordarea de garantii, prin garantarea unei parti din garantiile acordate de acestea bancilor sau altor finantatori pentru creditele ori alte instrumente de finantare obtinute de intreprinderile mici si mijlocii de la acestea. Procentul de contragarantare este de maximum 80% din valoarea garantiilor acordate de fondurile de garantare.

Cu privire la sumele incasate de catre membrii consiliului de supraveghere, ai directoratului si de catre personal cu titlu de retributii, Fondul de Contragarantare sustine ca acestea au fost si sunt acordate in conditii de deplina legalitate, fiind prevazute atat in bugetele anuale aprobate potrivit legii, cat si in contractele de mandat, respectiv, contractele individuale de munca.

Inspectorii guvernamentali descriu in raport un "exces de salarizare" inlesnit de nestabilirea limitelor generale ale remuneratilor membrilor Directoratului, aratand ca in perioada decembrie 2009-august 2013, Fondul Roman de Contragarantare a efectuat cheltuieli de 4,6 milioane lei pentru remuneratii/indemnizatii brute acordate membrilor Consilului de supraveghere, precum si remuneratii si prime trimestriale destinate presedintelui Consiliului, in valoare individuala cuprinse intre 474.729 lei (inclusiv pentru presedintele Fondului de Garantare a Creditelor IMM, Aurel Saramet, ca membru al Consiliului) si 1,8 milioane lei (pentru presedintele Consliului de supraveghere, Ionel Popescu).

Drepturi banesti in cuantum total de peste 7,9 milioane lei au fost acordate in acelasi interval presedintelui si membrilor Directoratului, respectiv presedintelele Ioan Hidegcuti incasand un total de 2,8 milioane lei.

Raportul reclama si faptul ca, in perioada octombrie 2010 - august 2013, personalul Fondului Roman de Contragarantare a beneficiat de prime in suma totala neta de 1,33 milioane lei, iar persoanele cu functii de conducere au incasat suplimentar fata de salariu intre 9.000 si 41.000 lei.

"Facem precizarea ca toate sumele invocate sunt brute, continand taxe si impozite, precum si toate obligatiile fata de bugetul statului si se refera la intreaga perioada de 5 ani cuprinsa intre 2009 - 2013. Totodata nivelurile retributiilor si al bonusurilor corespund ramurii de activitate specifice, situandu-se la un nivel sub-mediu al institutiilor financiar-bancare in care statul este actionar unic sau majoritar, cum este si cazul FRC", se mai spune in comunicatul FRC.

Autorii raportului guvernamental mai noteaza ca au fost inregistrate, fara temei legal, cheltuieli de protocol de 66.000 lei reprezentand 25 mese la restaurant sau in regim de catering pentru membrii organelor de conducere si administrare ale Fondului Roman de Contragarantare, servindu-se foie gras, piept de rata, muschi de vita, chateaubriand, purcel la cuptor, para in sos de vin si bauturi alcoolice la pretul de 100 lei/sticla.

In documentul Corpului de Control se mentioneaza ca in timpul actiunii de control presedintele directoratului Fondului Roman de Contragarantare, Ioana Hidegcuti, a transferat din cont personal in contul Fondului 10.572 lei, dar, potrivit raportului, returnarea sumei respective nu inlatura caracterul nejustificat al cheltuielilor in valoare totala de 66.000 lei.

"Cheltuielile de protocol invocate au fost prevazute si s-au incadrat in bugetele anuale aprobate potrivit legii, avand ca unic scop promovarea intereselor institutiei, mai ales in primii ani de functionare, perioada cand, asa cum este lesne de inteles, orice entitate nou-infiintanta foloseste toate parghiile legale pentru a se impune intr-o piata concurentiala specializata", spune in replica Fondul Roman de Contragarantare.

Raportul Corpului de Control al Premierului mentioneaza, totodata, ca membrii AGA Cornelia Maria Simion si Peter Bela Barta au produs o paguba de 120.000 lei patrimoniului Fondului Roman de Contragarantare reprezentand cuantumul remuneratiilor lunare acordate necuvenit lui Nicolae Presecan, fost membru al Consiliului de Supraveghere.