Bugetul UE, pe masa negocierilor. Vin schimbari?

Discutiile despre bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020 intra luni intr-o faza finala, ministrii de externe ai statelor membre urmand sa isi defineasca pozitiile fata de forma finala a acestuia. Analistii nu se asteapta insa la schimbari radicale.

Proiectul Comisiei Europene cu privire la buget a fost lansat in dezbatere, iar precizarile vor fi facute plecand de la acesta. In acest moment, bugetul Uniunii este compus din contributia statelor membre ca procent din Venitul National Brut, TVA, taxe vamale is alte venituri. Pentru a spori bugetul, mai multe voci europene au sugerat introducerea unor noi taxe, precum impozitul pe tranzactii financiare sau chiar emiterea de obligatiuni europene comune.

In discutie va fi adus si nivelul fondurilor europene alocate fiecarui stat membru. Romania are o rata scazuta de absorbtie a acestor fonduri, motiv pentru care se estimeaza o posibila scadere a nivelului distribuit statului nostru.

Intr-un interviu acordat Business 24, economistul Ionel Blanculescu se arata optimist. "Nu ar trebui sa vorbim despre sansa Romaniei, ci ar trebui sa ne indreptam spre certitudini. Romania e obligata sa isi absoarba resursele financiare care i-au fost alocate. Romania nu mai poate sa continue sa fie contributor net la bugetul UE, asa ca acum, ci trebuie, imperativ, sa gaseasca mecanismele necesare prin care sa absoarba fondurile repartizate si pentru perioada pana in 2013 si dupa 2014", declara acesta.

Conform analistului, ideea statului Roman de a infiinta un fond de creditare a agricultorilor care acceseaza bani europeni este una foarte buna.

"Eu am spus-o de mult timp, ca sa putem sa fortam venirea acestor bani de la UE noi ar trebui sa ii obtinem inainte de a fi decontati de UE printr-o formula de astfel de fond de creditare, adica printr-o formula prin care statul sa atraga resursele financiare necesare finantarii proiectelor cu bani europeni din alte surse. In momentul in care ele sunt decontabile de catre UE, de fapt statul sa fi finantat din banii proprii si banii de la UE sa vina sa intre la stat sa achite creditele sau resursele atrase.

Impozitul pe tranzactii financiare, o idee neprofitabila

O noua sursa de bani care ar putea aduce venituri in plus la buget este impozitul pe tranzactii financiare. Mai multi ministri de finante din UE au cerut, intr-o scrisoare comuna, accelerarea planului de introducere a acestei taxe, fiind convinsi de utilitatea acesteia.

Conform analistului economic Ionel Blanculescu, aceasta taxa reprezinta o retorsiune pe care Uniunea Europeana ar putea sa o aplice la modul in care bancile au tranzactionat financiar, conducand la criza si la mentinerea crizei cu care ne confruntam inca.

"Aceasta taxa pe tranzactii financiare de fapt a reprezentat si nodul gordian in relatiile cu Marea Britanie, fiind motivul pentru care Marea Britanie a stat separat de UE. Aceste taxe vor face de asa natura incat multe operatiuni financiare se vor muta in alte zone unde nu exista astfel de taxe.

A introduce o taxa pe tranzactiile financiare vine ca o masura de razbunare, nu ca o necesitate. Orice astfel de masuri nu duc la rezultate. Sper sa nu se aplica in UE o astfel de taxa pentru ca nu o sa duca la nimic bun, pur si simplu multe banci sau fonduri de investitii vor pleca in alte zone", este parerea economistului.

Chiar si in cazul in care o astfel de taxa ar fi introdusa, impactul sau asupra Romaniei nu ar fi foarte mare, deoarece se refera la acele tranzactii financiare cu produse derivate care au dus la aparitia crizei si nu la tranzactii la credite sau astfel de elemente comune bancare.

Emiterea de bonduri europene comune, imposibila

Francois Hollande, contracandidatul lui Nicolas Sarkozy la presedintia Frantei, a reamintit, in urma cu putin timp, si despre posibilitatea emiterii unor obligatiuni europene comune.

"Emiterea unor bonduri comune nu se va realiza deoarece nu putem sa amestecam state foarte performante precum Germania, Franta, cu state mult mai putin performante precum Romania, Bulgaria. Un bond comun ar insemna ca s-ar lua neperformanta noastra, s-ar amesteca cu performanta lor si ar iesi un produs undeva pe la jumatate", considera Blanculescu.

El da exemplu situatia Germaniei care se nu plateste dobanda pe emisiunea de obligatiuni, devenind depozitar datorita stabilitatii situatiei economice. "Care ar fi interesul Germaniei sa se ajunga la un bond comun in baza caruia sa fie nevoita sa se finanteze cu 4%, spre exemplu, cand ea nu da niciun ban?" intreaba economistul.

Din punctul sau de vedere, este exclus sa se intample o emisie de euro obligatiuni pentru ca s-ar amesteca neperformanta cu performanta, lucru neacceptat.

Prețuri imense la Mamaia Nord și la Poiana Brașov. Cât a ajuns să coste o noapte de cazare pentru minivacanța de 1 Mai și Paște

România continuă să fie pe primul loc în UE când vine vorba despre inflație. Un bun exemplu în acest sens reprezintă tarifele din stațiuni, stabilite de hotelieri. Față de anul trecut,...

Cu 218 kilometri pe oră pe DN 55. Șoferul vitezoman a rămas 3 luni fără permis

Dolj: Şofer înregistrat de radar în timp ce conducea cu viteza de 218 kilometri pe oră pe DN 55 Un şofer din Craiova a rămas fără permisul de conducere pentru 120 de zile după ce a fost...