În timp ce politicienii fac promisiuni în campania electorală, Comisia Europeană amenință că va bloca deconturile și absorbția fondurilor europene

România se află într-o situație economică extrem de dificilă, fiind de peste patru ani sub procedura de deficit excesiv, fără a reuși să implementeze măsuri eficiente pentru reducerea acestuia.

Deși perioada pandemiei a adus o derogare temporară, iar autoritățile de la București au făcut promisiuni repetate către Comisia Europeană privind reducerea deficitului, aceste angajamente nu s-au materializat, iar deficitul bugetar a continuat să crească.

Conform unor documente oficiale și surse din domeniul financiar, începând cu primăvara anului 2025, România riscă să suporte consecințe majore dacă nu respectă măsurile convenite cu CE. Comisia a transmis deja avertismente ferme, precizând că, în lipsa unor măsuri rapide și substanțiale pentru reducerea deficitului, va bloca toate decontările pentru fondurile europene, precum și procedurile de absorție a noilor fonduri, arată Economica.net

Acest avertisment vine într-un moment critic, când fondurile europene, în special cele din cadrul PNRR, reprezintă unul dintre pilonii principali ai economiei românești, care se confruntă cu dificultăți majore.

Plan de redresare bugetară. Majorări de taxe și impozite

Situația bugetară este îngrijorătoare, cu un deficit care, deși proiectat inițial la 6,9% din PIB pentru 2024, este estimat să ajungă la 8%, ceea ce agravează și mai mult problemele financiare ale statului. În acest context, autoritățile române au transmis Comisiei Europene un plan de redresare bugetară ce vizează creșteri semnificative de taxe și impozite, alături de reducerea cheltuielilor publice.

Printre măsurile promise se numără majorarea impozitului pe salarii de la 16% la 20%, creșterea impozitului pe dividende la 10% și introducerea unor taxe mai mari pe bunuri și proprietăți, cu o pondere mai mare din aceste impozite redirecționată către bugetul de stat. De asemenea, surse apropiate negocierilor au indicat că există o preferință atât din partea CE, cât și din partea BNR, pentru introducerea cotei progresive de impozitare, considerată o soluție mai sustenabilă decât o eventuală creștere a TVA, care ar avea un impact negativ asupra inflației și consumului.

Aceste măsuri ar urma să fie implementate abia în aprilie 2025, autoritățile cerând o perioadă de grație pentru a evita dificultățile electorale.

Însă timpul nu mai este de partea României. Deficitul înregistrat în 2024 este deja unul record, iar necesarul de împrumut al statului depășește 240 de miliarde de lei. În plus, PIB-ul a stagnat în trimestrul III din 2024, iar prognozele economice sugerează un risc tot mai mare de recesiune.

Institutul Național de Statistică a confirmat că, față de același trimestru al anului trecut, PIB-ul a scăzut cu 0,2% pe seria ajustată sezonier, ceea ce indică o economie în declin. În acest context, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a transmis unul dintre cele mai dure mesaje din ultimii ani, subliniind că România va trebui să treacă printr-o perioadă de austeritate.

„Știm că va urma o corecție fiscal-bugetară. O ajustare în domeniul fiscal-bugetar care se va duce și spre ajustare externă. Ambele deficite gemene sunt în jur de 8%. Este greu de spus că sectorul neguvernamental contribuie prea mult sau semnificativ la deficitele externe. Corecțiile care se vor face în ceea ce privește deficitul public se vor reflecta și în deficitul extern. Nu avem date certe privind maniera în care se va face”, a declarat guvernatorul, subliniind că orice corecție fiscală presupune o „strângere a curelei”.

Pe lângă creșterea impozitelor și reducerea cheltuielilor, Guvernul a mai transmis Comisiei Europene că, în 2025, va trebui să implementeze două decizii ale Curții Constituționale, ambele cu un impact financiar considerabil.

Prima decizie vizează plata a 6 miliarde de euro către angajații Petrom pentru acțiunile deținute de aceștia, în urma unei hotărâri favorabile din partea Curții Constituționale. A doua decizie se referă la restituirea sumelor colectate din suprataxarea producătorilor de energie, un efort financiar estimat la aproximativ 1 miliard de euro.

...citeste mai departe despre "În timp ce politicienii fac promisiuni în campania electorală, Comisia Europeană amenință că va bloca deconturile și absorbția fondurilor europene" pe Ziare.com

Planul României de a reduce deficitul, aprobat de UE. Ministru: „Putem investi 450 de miliarde de lei în următorii trei ani”

Miniștri de economie și finanțe din statele membre ale UE au aprobat marți, 21 ianuarie, planul bugetar-structural al României, a anunțat Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și...

Speranțele ministrului Finanțelor la Bruxelles. Reuniune importantă pentru România. „Eliminăm riscul suspendării fondurilor europene”

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, participă marți, 21 ianuarie, la o reuniune a structurii de specialitate a Consiliului Uniunii Europene în care se va discuta și planul României de a...