Cat da si cat primeste Romania de la Uniunea Europeana?

Relatia dintre Romania si Uniunea Europeana nu este nici pe departe echitabila, tara noastra fiind dezavantajata in ceea ce priveste raportul dintre ceea ce dam si ceea ce primim. Cu toate acestea, de incapacitatea de absorbtie a fondurilor europene doar Romania e de vina.

Cu un nivel infim al absorbtiei fondurilor europene, dar contributii la bugetul Comunitar de peste 1% din PIB-ul anual, Romania este una dintre cele mai dezavantajate tari din intreaga Uniune Europeana.

In ceea ce priveste absorbtia de fonduri europene, Polonia se afla la polul opus. Inainte de aderarea la Uniunea Europeana, polonezii au creat o echipa de specialisti care pentru patru ani au studiat la Bruxelles, dupa care au petrecut cinci ani in alte tari care au aderat la Uniune. Dupa aderare acestia au fost chemati inapoi.

Cu ajutorul lor, Polonia a creat un centru de comanda, denumit Project Managment Office, care reprezinta eficienta unui astfel de program de atragere de fonduri europene. Acesta asigura coerenta absorbtiei de fonduri europene.

Prin comparatie, spune analistul economic Ionel Blanculescu, in Romania insasi constructia mecanismului este eronata. "In primul rand trebuie reconfigurata constructia care e gresita, e creata clientelar, in sensul ca autoritatile de management sunt raspandite pe la toate ministerele si fiecare minister in parte isi face politicile proprii".

El aminteste astfel ca pentru fondurile europene de convergenta, unde Romania are la dispozitie 12 miliarde de euro, sunt aproximativ 7 programe operationale, fiecare cu cate o autoritate de management.

O alta diferenta este ca in Polonia a fost organizat un sistem de finantare punte care asigura fluenta proiectelor. "Si la noi s-a facut o finantare fortuita. La 7,2% cat am atras noi, 1 miliard din 19,2 miliarde, am facut o refinantare de peste 17% raportat la cele 19,2 miliarde din bugetul statului, pentru ca banii au fost suspendati la nivelul UE, iar bugetul a trebuit sa plateasca ce nu a venit de la UE. Nu e un stil de finantare punte, ci e una prosteasca", spune Blanculescu.

Astfel, Romania joaca rol de contributor net. Din 2007 si pana acum, Romania a varsat in conturile Uniunii europene aproape 7 miliarde de euro, si a incasat doar putin peste 1 miliard de euro. Astfel, avem un sold deficitar de aproape 6 miliarde de euro.

La acestia, se mai adauga refinantarea la 17% din 19 miliarde, aproximativ 3,2 miliarde de euro.

Acesti bani pe care Romania i-a furnizat Uniunii Europene nu sunt returnabili si, in plus, Romania risca sa piarda si accesul la o parte din fondurile europene pentru ca nu le-a consumat pana acum.

Lucian Anghel, presedintele Bursei de Valori Bucuresti, estimeaza ca un grad de absorbtie de 100% a fondurilor europene in perioada 2014-2020 in Romania ar determina o crestere economica medie de 4,4%, in timp ce un grad de absorbtie de 0% va mentine cresterea economica in jurul valorii de 2 procente.

Mai mult dam, decat luam

Blanculescu considera ca problema sta in felul in care a fost calculata suma atunci cand guvernantii au cazut de acord asupra pactului de aderare, aceasta fiind raportata la Produsul Intern Brut.

"Cand vorbesti de PIB, nu vorbesti de venituri, care sunt aproximativ 30% din PIB. Ei ar fi trebuit sa se gandeasca la nivelul veniturilor pe care le incaseaza Romania, pentru ca PIB-ul acesta de 130 miliarde e o bula, in care doar aproximativ 30% sunt venituri, adica 42 miliarde. Daca vedem cat inseamna 1,5 miliarde din cele 42 miliarde de euro, discutam deja de 3,5%", indica economistul.

Conform economistului sef al BNR, Valentin Lazea, un nivel echitabil al contributiei Romaniei la Bugetul Comunitar ar trebui sa fie de circa 150-200 milioane de euro pe an, avand in vedere ca raportul dintre Produsul Intern Brut al Romaniei fata de PIB-ul comunitar e de unu la 100.

"Deci noi avem PIB 130 miliarde euro, iar PIB-ul comunitar este 12.000 miliarde euro - 13.000 miliarde euro, deci cam de o suta de ori mai mare. Noile resurse pe care noi le cautam pentru Romania ar trebui sa inlocuiasca doar resursa TVA veche", a spus Lazea.

Pierderile financiare uriașe pe care le suportă România pentru că nu face parte din Schengen terestru. „Trebuia să aderăm la 10 ani după intrarea în UE”

După eliminarea controalelor vamale aeriene și maritime cu Spațiul Schengen pentru România, la 31 martie 2024, a revenit în discuție subiectul pierderilor enorme suferite de transportatori,...

Ce este RAM Plus, funcția disponibilă pentru utilizatorii Android

Tehnologia de suplimentare a memoriei RAM, cunoscută sub numele de RAM Plus la telefoanele Samsung și RAM Boost pentru alte dispozitive cu sistem Android, este promovată ca o soluție...