Vor prelungi datoriile publice criza?

Recesiunea a obligat guvernele sa cheltuie sume fara precedent, pana acum, pentru a sprijini economia si sistemul bancar.

Pana in 2010, datoriile publice ale celor mai puternice state din lume, care fac parte din G20, va atinge nivelul de 106% din produsul intern brut, in crestere fata de nivelul de 78%, in 2007, potrivit datelor furnizate de Fondul Monetar International. Acest lucru inseamana datorii de aproximativ noua trilioane de dolari, in doar trei ani.

Insa lucrurile nu se incheie aici. Avand in vedere ca se va inregistra o crestere economica slaba, timp de mai multi ani dupa terminarea recesiunii, mai ales in tari precum Statele Unite si Marea Britanie, unde consumatorii au cheltuit prea mult, pana acum, si trebuie sa-si refaca economiile, deficitele de buget vor ramane ridicate.

Astfel, economistii de la FMI estimeaza ca, pana in 2014, datoriile publice vor atinge nivelul de 114% din PIB, intr-un caz bun. In cazul unui scenariu mai pesimist, in care ratele dobanzilor ar creste, datoriile s-ar putea ridica la chiar 150 de procente din produsul intern brut.

Niciodata in istoria omenirii guvernele nu s-au imprumutat mai mult decat acum, pe timp de pace, iar aceste datorii vor redefini economia mondiala pentru cel putin zece ani, cred analistii de la The Economist.

Cele mai mari griji sunt pe termenul mediu. Va fi afectata cresterea economica de imprumuturile guvernamentale? Vor fi capabile tarile bogate sa-si gestioneze creditele doar prin disciplina bugetara sau vor fi fortate sa apleze la inflatie si chiar sa nu mai plateasca datoriile?

Pentru a afla raspunsurile ne-am putea uita la crizele din trecut. Un studiu a celor mai severe 20 de crize financiare din secolul 20, realizat de Carmen Reinhart, de la Universitatea din Maryland, si Ken Rogoff, de la Universitatea Harvard, arata ca datoriile se majoreaza, in medie, cu 86%, in anii cu probleme financiare, cand guvernele sunt nevoite sa revitalizeze sistemele bancare.

Incepand cu anii 1940, nici o economie dezvoltata nu a ajuns in incapacitate de plata, desi mai multe tari emergente au avut astfel de probleme. De asemenea, multe state bogate au reusit sa scape de datorii fara sa intre in inflatie. De exemplu, desi rata datoriilor publice crescuse la 250% din PIB, in Marea Britanie, dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, iar in America ajunsese la 100% din PIB, ambele au reusit sa le scada considerabil, datorita cresterii economice masive.

In ultimii 20 de ani, mai multe tari bogate mai mici, precum Canada, Danemarca si Irlanda, si-au scazut datoriile cu 40% din PIB.

Cum pot fi reduse datoriile

Insa, dupa criza actuala, ne va fi mult mai greu sa redresam situatia, in primul rand, pentru ca sunt implicate un numar foarte mare de tari, ceea ce inseamna ca nu se va putea apela la exporturi. De asemenea, consumatorii vor economisii mai mult, prin urmare nu vor provoca o crestere bazata pe consum. In al treilea rand, guvernele nu mai au la indemana instrumentele din trecut, cum ar fi controlarea preturilor sau o scadere a dobanzilor de referinta, care sunt deja extrem de mici.

Nu doar criza financiara supune bugetele guvernelor la presiuni. De exemplu, in Statele Unite, administratia Obama a pus la cale un plan de asigurari de sanatate mai dezvoltat, care va fi platit din bani de la stat. De altfel, in toata lumea costurile pentru sanatate sunt in crestere, din cauza populatiei imbatranite.

Potrivit unor calcule ale FMI, costul mediu pentru populatia imbatranita este de zece ori mai mare decat cel al crizei financiare. Din aceasta cauza, pana in 2020, datoriile tarilor bogate vor ajunge la 200% din PIB.

In schimb, datoriile tarilor emergente din G20 sunt doar de 38%, in 2007, iar FMI crede ca va scadea la 3%% din PIB, adica mai putin decat o treime din media tarilor bogate.

Economistii de la FMI au ajuns la concluzia ca, pentru a fi gestionabile, rata datoriilor nu trebuie sa depaseasca 60% din PIB, in medie.

Guvernele trebuie sa gaseasca o metoda de a scadea datoriile fara a pune frane cresterii, prin inasprirea prea mult a politicilor fiscale. De asemenea, printre solutii s-ar putea numara si ridicarea varstei de pensionare, pentru a acoperi costurile de sanatate si pensii, reducerea cheltuielilor si un sistem mai bun de taxe.

SUA sunt cel mai mare producător mondial de petrol de șase ani consecutivi. În 2023 au doborât recordurile privind producția

În timp ce în Uniunea Europeană statele membre reduc producția de petrol și gaze naturale pentru a îndeplini țintele de mediu, Statele Unite ale Americii au fost în 2023 cel mai mare...

Romania, printre campioanele Europei la deficit guvernamental

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023. România, in schimb, se numără printre ţările membre in...