Schnecker: Ne vom reveni din criza in noiembrie 2011, datorita pomenilor electorale

"In Romania noi nu suntem in desertul crizei, suntem in desertul nebuniei. Suntem intr-o zona in care ne-am plasat singuri, nu avem legatura cu criza economica mondiala" a declarat Niels Schnecker, pentru Bloombiz.ro. In opinia consultantului, iesirea din criza se va face odata cu inceperea "pomenilor electorale", nelipsite in apropierea oricaror alegeri din Romania. 

Cand estimati ca bancile vor deveni mai prietene cu companiile si vor relua creditarea? In piata avem un exces de lichiditate.

Bancile vor reincepe creditarea in momentul in care statul incepe sa reduca cantitatea de lichiditate pe care o absoarbe sub forma de imprumuturi pe termen scurt din piata locala.

Statul ne ameninta cu acele EMTN-uri de 1 an. EMTN-ul e primul pas pentru ca ele se vor duce afara.

Vom vedea atunci un inceput al creditarii.

In piata corporatista nu sunt foarte multi debitori care s-ar putea califica pentru credite.

Companiile o duc destul de prost, iar profilul lor ca si analiza de risc nu arata nemaipomenit.

In al doilea rand, majoritatea companiilor fie trebuie sa-si refinanteze un pachet deja existent si apoi sa-si extinda finantarea pentru sume noi, fie in momentul in care se face finantarea de risc, sa ajunga la concluzia ca pachetul colateral cu care garanteaza creditele este bazat pe imobiliare.

In momentul de fata imobiliarele sunt supraevaluate de bancile care au acordat credite pana in 2007-2008.

In Romania avem cea mai mare “rata de evergreen” din Europa.

Pana se va termina aceasta idee de evergreening la creditele imobiliare, va incepe aruncarea in piata a unei mase mari de active imobiliare, ceea ce va duce la prabusirea pietei imobiliare.

Prabusirea, oricat de dezastruos ar suna, este un lucru foarte bun.

Anumite fonduri vor veni sa cumpere pachetele imobiliare la discount-uri de 50-60%, le vor da altor dezvoltatori sa le termine, ceea ce va crea locuri de munca si va dezgheta industria constructiilor si le vor vinde la un discount destul de mare pentru cumparatori.

Atunci vom avea o asezare corecta a garantiilor din portofoliile bancilor si va fi un motiv bun pentru repornirea creditarii.

Salariatii si patronii cer cu insistenta scaderea contributiilor sociale. Nu ar fi asta primul pas spre repornirea consumului si a investitiilor?

Indirect, s-ar putea. Costul muncii in Romania a devenit destul de scump.

Este nevoie de scaderea contributiilor sociale. Asta ar crea noi locuri de munca.

Teoretic ar putea incepe dezvoltarea economica, macar prin extinderea afacerilor existente care sunt bune si profitabile.

Din ceea ce vad eu in bugetul pe 2011, nu vom vedea reduceri ale contributiilor sociale.

Avem de-a face cu un buget fara viziune.

E mai prost decat cel din 2010, care macar dadea impresia ca vor exista investitii.

In acest moment, Romania e puternic dependenta de imprumuturile in valuta. Este un fel de garantie ca BNR-ul va lupta pentru a mentine cursul stabil?

Singura constanta pe care o avem de 2 ani este un curs valutar rezonabil si asta multumita BNR si in nici un caz Guvernului.

Stabilitatea nu e intotdeauna cel mai bun lucru.

Politica monetara este o ancora in economia romaneasca fiindca politica economica nu a existat.

Avem un Guvernator care se poate lauda ca a invins pe cei mai mari speculatori la propriul joc.

Va exista o crestere a cursului, nu vad posibilitatea unei intariri a leului.

Daca anul trecut am spus ca leul va stagna in banda 4,23-4,28 lei/euro, anul acesta cursul se va plasa in zona 4,28-4,35 lei/euro.

2011 va fi, cel mai probabil, anul negocierii unui acord tip precautionary cu FMI. Riscati un pronostic?

Categoric vom avea un “precautionary agreement”.

Eu am fost printre cei entuziasti ca vom avea un acord cu FMI in ianuarie 2009 si sunt printre cei extrem de dezamagiti de FMI.

Ceea ce ne-am dorit cel mai mult de la acest Fond, respectiv o disciplina fiscala dura fata de Guvernul Romaniei, nu s-a intamplat.

Eu mi-am dorit o dictatura FMI.

Toate tampeniile facute de Guvern in ultimii 2 ani au fost facute cu scuza ca “ne cere FMI-ul”.

Jeffrey Franks a dat acel interviu care ar trebui tradus si trimis in cutiuta postala a fiecarui roman.

Franks a spus ca ei au fost surprinsi cand Guvernul Romaniei a vrut acele decizii dure de austeritate.

Ei au recomandat esalonarea pe 2 ani, insa Guvernul Boc a spus “nu, vrem sa terminam in 2010”.

De fiecare data cand se spune “FMI-ul ne-o cere”, este o minciuna gogonata.

Sunt anumite lucruri pe care FMI-ul le-a cerut in mod raspicat, respectiv OUG 50.

Reducerea salariilor cu 25%, cresterea TVA-ului cu 5%, taxarea pensiilor de peste 740 lei cu participarea la Casa de Sanatate, cele 15.000 locuri de munca care se vor pierde in perioada ianuarie-februarie 2011 nu au nici o legatura cu FMI-ul.

FMI-ul nu ar trebui sa permita Guvernului Boc sa-si bata joc de o natiune.

Sa fie mult mai dur, sa spuna “nu se poate asa, ceea ce faceti este sinucidere”.

Trebuie redus aparatul bugetar, dar mai intai trebuie facuta o analiza a functiei bugetare si vazut ce trebuie sa ofere fiecare si de cati oameni avem nevoie.

Nu tai de sus pana jos 25%, doar pentru ca poti numara pe maini 100 de salarii sau de pensii nerusinate.

FMI-ul a fost o dezamagire pentru ca nu a fost mai dur, mai punctual in ceea ce priveste cerintele.

La fel cum poate sa dea cu pumnul in masa in legatura cu OUG 50, putea sa faca si restul.

Analistii spun ca drumul prin desertul crizei nu s-ar termina in 2011.

In Romania noi nu suntem in desertul crizei, suntem in desertul nebuniei.

Suntem intr-o zona in care ne-am plasat singuri, nu avem legatura cu criza economica mondiala.

Singurul lucru pe care il impartim cu celelalte state este ca ni s-a redus volumul de investitii directe datorita faptului ca investitorii sunt concentrati pe alte piete.

Ne vom reveni din criza in noiembrie 2011, multumita pomenilor electorale. In Europa, criza urmeaza sa-si arate o noua fata.

Grecia isi va mai arata o data durerea.

Spania si Portugalia vor mai avea un al doilea moment de cadere, lucru care va antrena Germania si Franta, care s-au atasat mult prea tare ca locomotiva principala a spatiului euro.

Europa trebuie sa inteleaga ca intr-o zona euro nu poti face economie generala ci nationala sub o copertina europeana.

Un director al FMI transmite că nu există riscul unei recesiuni globale. "În acest moment, va fi nevoie de mult pentru a deraia această economie"

Unul dintre cei mai importanţi economişti ai Fondului Monetar Internaţional a semnalat un risc redus de recesiune globală, în ciuda zgomotelor continue de incertitudine geopolitică,...