Romania, al doilea mare datornic la FMI din Europa

Ungaria, Polonia, Romania si Letonia, alaturi de Ucraina si Serbia sunt doar cateva dintre tarile europene care s-au imprumutat de la Fondul Monetar International pentru a traversa mai usor criza financiara.

Oportunitatea si valorile imprumuturilor pot fi discutabile in conditiile in care o parte dintre aceste acorduri au avut la baza predictii economice eronate, facute chiar de FMI.

Reprezentantii institutiei au recunoscut public faptul ca au supra-estimat, dintr-o greseala de contabilitate, nevoie de finantare a unor tari din Europa de Est.

Pentru acoperirea golurilor de finantare pe care le-au apreciat gresit si pentru sprijinirea sistemelor bancare din tari precum Letonia, Polonia, Romania, Ucraina sau Ungaria, FMI a acordat credite in regiune in valoare de peste 77 de miliarde de dolari in ultima jumatate de an.

Mai bine de o patrime din aceasta suma a fost contractata de Polonia, stat care a semnat saptamana aceasta pentru un imprumut de 20,6 miliarde de dolari. Acesta este al doilea cel mai mare imprumut acordat de FMI unui stat, dupa Mexic care a primit 47 miliarde dolari.

Cu 17,1 miliarde dolari (12,95 miliarde euro), Romania este a doua tara din Europa in functie de valoarea acordului semnat strict cu FMI.

In toamna anului trecut, FMI a aprobat un imprumut de 16,4 miliarde de dolari pentru Ucraina, in contextual in care moneda nationala, hrivna, s-a depreciat in doar sase luni cu 50% fata de euro.

La randul sau, Ungaria, tara cu cea mai mare datorie publica din regiune, a primit de la FMI un ajutor financiar de 15,7 miliarde dolari. La fel ca si in celelalte cazuri, acordul cu FMI a fost dublat de imprumuturi de la Uniunea Europeana (8,1 miliarde dolari) si Banca Mondiala, a carei facilitate de credit s-a ridicat la 1,3 miliarde dolari. La aceasta suma se adauga alte 5 miliarde euro de la Banca Centrala Europeana, Ungaria fiind primul stat dinafara zonei euro finantat de BCE.

Una peste alta, valoarea totala a acordului de finantare externa semnat de Ungaria se ridica la 31,9 miliarde dolari, cu 5,5 miliarde dolari mai mult decat a contractat Romania de la FMI, Comisia Europeana, Banca Mondiala si BERD.

In decembrie 2008, FMI, Comisia Europeana, Banca Mondiala si Suedia au creditat Letonia cu 10,5 miliarde dolari. Imediat dupa au urmat Georgia si Belarus care au imprumutat de la FMI 750 de milioane de dolari pentru sustinerea cursului de schimb valutar, respectiv 2,5 miliarde dolari.

Serbia a incheiat si ea un acord de imprumut stand-by cu Fondul Monetar International in valoare de 3 miliarde de euro. La randul lor, oficialii de la Sofia sustin ca nu poarta inca negocieri cu reprezentantii FMI, dar analistii estimeaza ca Bulgaria se apropie cu pasi repezi de contractarea unui imprumut.

Si Lituania ar putea apela la FMI, in conditiile in care a inregistrat la sfarsitul primului trimestru o scadere economica de 12,6% comparativ cu perioada similara a anului trecut.

Estonia este singura tara emergenta despre care reprezentantii FMI au spus ca nu are nevoie deocamdata nevoie de sprijin finantar.

Pentru ce sunt banii?

Cea mai mare parte din sprijinul masiv acordat tarilor emergente se indreapta catre sustinerea sistemelor bancar nationale, unde principalele banci europene au expuneri foarte mari.

Cele mai expuse tari pe Europa de Est sunt Franta, Italia, Belgia, Germania, Suedia si Austria. Aceasta din urma are o expunere de 297 miliarde dolari in Europa de Est, ceea ce echivaleaza cu 70% din PIB-ul tarii, dupa cum a precizat ministrul austriac al Finantelor.

Prin reducerea dobanzii de politica monetara pana la nivelul de 9,5%, BNR a "fortat" mana bancilor comerciale sa scada dobanzile la depozite, asigurandu-se astfel ca in momentul relansarii creditarii acestea nu vor plati pentru economiile clientilor dobanzi mai mari decat cele pe care le vor putea percepe de la debitori.