Paradox: Tarile "campioane" la fondurile UE, lovite in plin de criza datoriilor

Marti, 01 Februarie 2011, ora 23:41
4348 citiri
Paradox: Tarile "campioane" la fondurile UE, lovite in plin de criza datoriilor

"Daca facem un mic exercitiu de gandire, vedem ca tarile care au atras cele mai multe fonduri UE inainte de criza sunt Spania, Portugalia, Grecia, Irlanda, exact tarile lovite puternic de criza datoriilor publice. Tarile care au absorbit cel mai bine banii au acum cele mai mari probleme de datorie publica. De ce? Pentru ca banii de la UE vin cu nevoia de co-finantare", a declarat Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicata, intr-un interviu acordat Bloombiz.ro. 

In ce proportie masurile de austeritate bugetara au avut ca efect secundar scaderea economica in Romania?

Reducerea salariilor cu 25% si cresterea TVA au contribuit la o scadere a consumului intern.

Din estimarile mele, contributia lor negativa la PIB a fost anualizata de 1,5%.

Din scaderea PIB pe 2010 de 3% pe ansamblul anului, 1,5% este datorat masurilor de austeritate.

Fara credite si cu un consum redus poate o economie cu o structura cum e cea a Romaniei sa aiba o crestere rapida?

Sectoarele orientate catre consumul intern au productivitate mai mare decat cele orientate catre export. Asta inseamna ca speranta ca economia Romaniei isi va reveni pe baza exporturilor nu este intemeiata.

Un model de dezvoltare bazat pe consum, cum am avut noi, nu poate fi schimbat in timpul crizei. Iesirea din criza va fi tot pe baza consumului.

Poate in 5-7 ani vom reusi sa schimbam modelul de dezvoltare, intr-unul bazat pe productie si exporturi.

Deocamdata, iesirea din criza se va baza tot pe consum si, dupa parerea mea, ea se va produce in 2012 cand, fiind un an electoral, si Guvernul va consuma mai mult.

Creditarea nu se va relua pana cand veniturile populatiei nu vor creste pentru ca depinde, in primul rand, nu de nivelul dobanzii sau de lichiditatea din piata, ci de increderea populatiei in capacitatea de plata a datoriei noi.

Ca urmare, atunci cand veniturile scad, aceasta incredere dispare.

Acesta este paradoxul: lumea se imprumuta atunci cand are bani; cand nu are, incearca sa economiseasca.

Care sunt caile de majorare a PIB daca veniturile in Romania si mai ales in mediul privat au scazut?

Tocmai aici ar trebui sa fie rolul statului. Sa faci angajari si investitii atunci cand si sectorul privat face acelasi lucru, nu ai rezolvat nimic.

Sa tai cheltuieli atunci cand si sectorul privat taie, iarasi nu e o mare filosofie.

Rolul statului este de a fi contra-ciclic. Atunci cand sectorul privat se contracta, statul trebuie sa intervina sa aiba cheltuieli publice mari, de investitii in primul rand, care sa compenseze scaderea investitiilor private.

Cresterea economica poate sa vina de la investitiile publice. Nu cred insa ca va veni din acea directie ci va veni tot de la consum, in 2012.

Romania a intrat in criza din cauza deficitului de cont curent foarte mare, care nu a mai putut fi finantat in 2009, din cauza crizei globale.

A ramas in recesiune si in 2010 din cauza masurilor de austeritate.

Cu ce s-a ales Romania dupa perioada de boom imobiliar, punand in balanta efectele pozitive cu cele negative?

Romania s-a ales cu datorii foarte mari, si private si publice. Imobiliarele nu intra in formarea PIB iar locurile de munca in constructii sunt nefiscalizate, in practica. Sunt foarte multi care lucreaza "la negru".

Intotdeauna sunt si lucruri bune, dar pe ansamblu s-a ales cu o datorie privata foarte mare si, pentru a compensa aceasta datorie privata, cu un proces de acumulare si a datoriei publice.

Lumea crede ca se vor intoarce acele vremuri, dar nu se intorc.

Am avut si noi o perioada de facut bani "cu smecherii", in care randamentele foarte mari din acest sector au deturnat orice investitii productive.

Intr-un fel e foarte bine ca a venit criza pentru ca s-a pus capat acestei atitudini speculative si poate pe viitor vor fi mai multe investitii in domenii productive.

Unde au migrat capitalurile care acum 2-3 ani invadau economia autohtona?

Unele au disparut cu totul. Altele au trebuit sa finanteze pierderile din tara lor de origine iar altele au ramas in Romania dar n-au mai imprumutat firmele si populatiile ci au imprumutat statul.

Exporturile si fondurile europene par singurele solutii la indemana in acest moment.

Exporturile nu vor sustine o crestere economica, sunt prea putin semnificative si productivitatea in sectoarele orientate catre export este mult mai mica decat productivitatea in sectoarele orientate catre import.

Mai mult, comparand rata de schimb reala efectiva - calculata prin deflatarea ratei nominale de schimb la o serie de costuri si preturi din economie - cu alte monede ale partenerilor comerciali, vedem ca este apreciata undeva cam cu 70% fata de nivelul din 2005.

Cu o moneda supra-apreciata si cu productivitate scazuta in sectoarele orientate catre export nu putem avea o relansare lansata pe exporturi.

In ceea ce priveste fondurile europene, sunt mult mai sceptic decat alta lume.

Daca facem un mic exercitiu de gandire, vedem ca tarile care au atras cele mai multe fonduri UE inainte de criza sunt Spania, Portugalia, Grecia, Irlanda, exact tarile lovite de o criza a datoriei publice.

Tarile care au absorbit cel mai bine banii au acum cele mai mari probleme de datorie publica. De ce? Pentru ca banii de la UE vin cu nevoia de co-finantare.

Sunt mult mai rezervat in privinta contributiei fondurilor structurale.

In cel mai bun caz, in tarile care absorb bine bani europeni, contributia acestora la crestrea PIB este cam 1%.

Marea dezamagire a FMI este legata de faptul ca Romania nu si-a reluat cresterea economica, in urma aplicarii masurilor dure din cadrul Acordului.

In acordul Romaniei cu FMI, nu exista o conditionalitate legata de cresterea economica.

Romania nici nu si-a propus sa reia cresterea, daca si-ar fi propus, era in scrisoarea cu FMI.

Romania si-a propus niste tinte strict monetare, cum ar fi deficitul, arieratele, rata inflatiei.

Exista o teorie monetarista care sustine ca daca faci contractie fiscala, ai putea sa ai crestere economica, insa asta numai in conditiile in care reducerea cheltuielilor publice este compensata de cresterea cheltuielilor private.

In anii de boom economic este posibil, nu insa intr-un moment de recesiune.

Guvernul roman da cu o mana, dar ia cu doua, mai ales ca vrea sa creasca taxele din nou in 2025
Guvernul roman da cu o mana, dar ia cu doua, mai ales ca vrea sa creasca taxele din nou in 2025
Guvernul a aprobat o schema de ajutor de stat pentru activitati productive si pentru industria prelucratoare, o schema mult asteptata pentru mediul de afaceri, in valoare de 500 de milioane de...
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Mumbai a devenit capitala asiatică cu cel mai mare număr de miliardari, depăşind Beijingul, potrivit unei liste a bogaţilor la nivel mondial, realizată de Hurun Research Institute, transmite...
#acordul cu fmi, #atragerea fondurilor ue, #cresterea exporturilor, #cresterea tva, #criza datoriilor in ue, #iesire din criza, #masurile de austeritate bugetara , #stiri FMI