Greselile economiilor din Europa de Est

Marti, 21 Iulie 2009, ora 13:53
1291 citiri
Greselile economiilor din Europa de Est

Statele din Europa Centrala si de Est au realizat progrese mari prin reformele din ultimii 20 de ani, insa tranzitia catre economia de piata ramane incompleta, criza mondiala reliefand problemele care trebuie abordate si greselile de pana acum, potrivit guvernatorului bancii centrale a Serbiei.

"Tarile central-est europene sunt mandre de progresele realizate in ultimii 20 de ani de reforma , si au si de ce. Insa tranzitia de la o economie planificata la una de piata ramane incompleta. Criza financiara, urmata de o recesiune mondiala, expune toate aspectele care trebuie imbunatatite in aceste state. Criza amplifica greselile pe care le-au facut pana acum si impune autoritatilor sa regandeasca modelele actuale de crestere economica", apreciaza guvernatorul bancii centrale a Serbiei, Radovan Jelasic, intr-un editorial publicat de The Wall Street Journal (WSJ), informeaza Mediafax.

Modelul de crestere de pana acum s-a bazat pe doua aspecte cheie, pe de o parte dezvoltarea sectorului serviciilor , in special imobiliare, de comert, comunicatii si financiare, si, pe de alta parte, dependenta de fluxul "ieftin" de capital strain din ultimii ani, noteaza Jelasic.

Dezvoltarea serviciilor era si este inca o prioritate logica, din moment ce tranzitia catre economia de piata implica o schimbare substantiala a elementelor de generare a Produsului Intern Brut (PIB).

Pe de alta parte, fluxurile de capital strain au fost atat de masive incat au ascuns o serie de probleme de o importanta critica pentru aceste economii.

Investitiile straine in regiune au totalizat, din 2004 pana in prezent, circa 900 miliarde euro, jumatate din aceasta suma provenind din extinderea sistemelor financiare, potrivit oficialului sarb.

"Aceste fluxuri au fost atat de substantiale incat intrebarile legate de necesitatea interventiei forurilor financiare internationale, precum FMI si BERD, au aparut abia cu un an in urma", scrie guvernatorul bancii centrale de la Belgrad.

Deficitele de cont curent au crescut mult mai accelerat decat economiile si s-au ridicat, in 2008, la procentaje duble comparativ cu PIB-ul pentru mai multe state, printre care Romania, Letonia, Lituania, Serbia, Bosnia si Hertegovina, inclusiv Bulgaria si Muntenegru, unde au depasit 20% din PIB, aminteste Jelasic.

In plus, datoriile externe au depasit rapid ca valoare activitatea din sectoarele bancare autohtone, amplificand dependenta de finantarea straina.

"Deoarece capitalul era disponibil rapid si ieftin pentru acoperirea deficitelor - rezervele bancilor centrale au reusit chiar sa creasca in aceasta perioada - importanta adancirii acestor goluri de finantare a fost ignorata", potrivit oficialului.

Astfel, criza reprezinta o oportunitate pentru implementarea unui model de crestere sustenabila in Europa Centrala si de Est.

Aceasta tranzitie va necesita masuri atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. Pe termen scurt, guvernele trebuie sa gaseasca solutii pentru acoperirea deficitelor de finantare, problema rezolvata deja de statele membre UE din regiune prin programele de finantare externa obtinute de la blocul comunitar si FMI.

Fondul a furnizat totodata ajutor si tarilor central-est europene care nu beneficiaza de statutul de state membre UE, initiativa laudata de Jelasic.

Insa toate aceste ajutoare reprezinta imprumuturi care trebuie rambursate, iar guvernele din regiune nu mai pot amana "confruntarea" cu cauzele profunde ale problemelor semnalate.

Principala chestiune vizeaza remedierea unui defect denumit de economistul maghiar Janos Kornai "statul cu asistenta sociala prematura", noteaza guvernatorul bancii Serbiei.

"Prea multe tari si-au extins cheltuielile publice cu mult peste potential, in special pentru a finanta diverse programe sociale", se arata in editorial.

Corectarea acestui aspect trebuie sa fie realizata printr-un "plan in cinci puncte", care ar viza reforma sistemului de pensii, eliminarea statutului de "subiecte tabu" de care se bucura in prezent bugetele pentru Sanatate si Educatie din aceste tari, aducerea tuturor cheltuielilor publice la niveluri corespunzatoare unui "stat cu asistenta sociala normala", consolidarea autoritatii fiscale si revizuirea politicilor legate de pietele monetare si cursurile de schimb ale monedelor nationale, in special in tarile unde rata de schimb valutar este fixata de autoritati.

Implementarea acestor schimbari, in contextul crizei mondiale, va fi un proces extrem de dificil, insa reformele nu pot fi amanate pentru vremuri mai bune, incheie Radovan Jelasic.

Încă o veste proastă pentru economia României: Economia germană va stagna în 2024!
Încă o veste proastă pentru economia României: Economia germană va stagna în 2024!
Economia Germaniei va stagna în 2024, potrivit ultimelor prognoze realizate de cele mai importante institute economice germane. Estimările privind evoluția PIB în Germania au fost revizuite...
Își încalcă Lagarde mandatul? Șefa BCE, val de critici cu privire la declarațiile legate de tranziția verde a economiei
Își încalcă Lagarde mandatul? Șefa BCE, val de critici cu privire la declarațiile legate de tranziția verde a economiei
Ultima postare publică făcută de Christine Lagarde pe rețelele sociale a declanșat un nou val de comentarii critice din partea europenilor. Lagarde este acuzată că face declarații care...
#cont, #criza, #curent, #de, #deficit, #economie, #financiara, #investitii, #piata, #straine , #stiri FMI