Grecia a promis noi masuri de austeritate

Grecia a promis ca va prezenta noi masuri dure de austeritate, vizand in principal sectorul public, pentru a convinge reprezentantii UE si FMI sa revina la inceputul saptamanii viitoare la Atena pentru a relua discutiile care ar trebui sa conduca la deblocarea urmatoarei transe din ajutorul extern, scrie Mediafax.

Astfel, Atena a promis noi taieri in sectorul public, un purtator de cuvant al guvernului declarand la un post de radio ca "bugetul de stat a incetat in ultimii doi ani sa plateasca salariile a circa 200.000 de functionari publici, si vom continua".

Ulterior, Executivul a purtat o teleconferinta de doua ore cu oficiali ai Uniunii Europene si Fondului Monetar International. Miercuri, ministrul Finantelor, Evangelos Venizelos, va prezenta oficial guvernului propunerile sale pentru noi masuri de austeritate.

Dupa ce Grecia a ratat de mai multe ori tintele fiscale convenite cu creditorii internationali, FMI si UE au indicat clar saptamana trecuta ca nu mai au rabdare si au amenintat Atena ca risca sa piarda finantarea externa de 110 miliarde euro convenita anul trecut.

Un oficial al ministerului Finantelor a afirmat ca Grecia a acceptat sa devanseze masuri din asa-numitul "plan pe termen mediu", in care s-a angajat sa reduca deficitul bugetar la sub 3% din PIB pana in 2014 si sa obtina 50 miliarde euro din vanzarea unor active ale statului.

"Unele masuri vor fi devansate. Principalele tinte (privind deficitul si datoria) nu se vor modifica", a afirmat sursa citata. Ministerul Finantelor a anuntat ca discutiile au inregistrat "progrese satisfacatoare" in teleconferinta de marti, caracterizare similara celei atribuite negocierilor de luni cu finantatorii externi.

Misiunea FMI/UE la Atena intentioneaza sa revina saptamana viitoare la masa negocierilor pentru a incheia un capitol tensionat al crizei din Grecia.

Inspectorii institutiilor financiare internationale au parasit in mod neasteptat la inceputul lunii septembrie capitala elena, dupa o neintelegere cu guvernul privind marimea derapajelor fiscale si masurile necesare pentru a asigura respectarea tintelor stabilite in acord.

"Discutiile vor continua in acest weekend la Washington DC, unde Venizelos va lua parte la reuniunea anuala a FMI", a anuntat ministerul Finantelor.

Sursa oficiala din minister s-a aratat increzatoare ca Grecia va reusi sa obtina transa de 8 miliarde euro din imprumutul international de care are nevoie pentru a evita intrarea in default luna viitoare.

Grecia se indreapta catre al patrulea an consecutiv de recesiune. Somajul in randul tinerilor este de 40%, iar economia se clatina sub povara unei datorii care va depasi 165% din PIB pana la sfarsitul acestui an.

Populatia, in numar de 10 milioane, este furioasa din cauza masurilor de austeritate.

In acelasi timp, costul ridicat al salvarii Greciei si celorlalte state de la "periferia" zonei euro starneste nemultumiri profunde in randul tarilor nord-europene care finanteaza imprumuturile externe.

Germania, Finlanda si Olanda afiseaza cea mai dura atitudine in privinta respectarii tintelor din acord.

FMI a transmis Atenei ca trebuie sa reduca numarul angajatilor si salariile din sectorul public, sa inchida companiile si agentiile de stat care inregistreaza pierderi, sa lupte impotriva evaziunii fiscale si sa vanda active ale statului de zeci de miliarde de euro pentru a-si reduce deficitul bugetar si datoria publica.

Executivul a introdus deja majorari "dureroase" ale taxelor pe salarii si pe proprietate si a scazut salariile si pensiile din sectorul public, insa a respins pana marti efectuarea unui nou val de concedieri in sectorul public, care reprezinta o componenta cheie a electoratului partidului de guvernare.

Unii economisti considera ca riscul intrarii Atenei in default si destramarii zonei euro este prea mare in contextul intarzierilor privind intrarea in functiune a Fondului European de Stabilitate Financiara, astfel ca creditorii externi s-ar putea afla in situatia de a nu putea refuza imprumuturile catre Grecia.

Pe piata contractelor credit default swap (CDS) de asigurare a datoriilor Greciei fata de default, investitorii plaseaza la peste 90% probabilitatea intrarii statului elen in incapacitate de plata.