Facilitatea Europeana pentru Stabilitate Financiara este noul FMI al Europei, fiind vazut ca organismul care va salva zona euro de la pieire. Problema este ca nu se stie inca modul de functionare al acestei organizatii. Angela Merkel le-a cerut investitorilor sa astepte rabdatori doua luni pentru a afla aceste detalii. Pana se termina vacanta de vara a eurocratilor.
Poate un fond de salvare sustinut de cateva state sa scoata Europa din faliment? Aceasta este intrebarea celor mai sceptici investitori in legatura cu Facilitatea Europeana pentru Stabilitate Financiara, fondul de salvare de 440 de miliarde de euro.
In urma unui acord semnat recent, fondul va putea cumpara obligatiuni guvernamentale de pe piata libera si va putea imprumuta bani statelor care au nevoie sa-si recapitalizeze bancile, conform CNBC.
O problema potentiala a acestui acord este ca, dupa Germania si Franta, cei mai mari giranti ai Facilitatii sunt Italia si Spania.
Aceste state par a fi chiar cele care vor avea nevoie de finantare in perioada urmatoare, in cazul in care criza se adanceste.
In urma intalnirii de saptamana trecuta, in care s-a decis salvarea Greciei, fondul de salvare, cunoscut ca EFSF, a fost etichetat ca fiind "Fondul Monetar European".
Unul in stare embrionara, ce-i drept.
De fapt, Europa si Fondul Monetar International au contribuit cu aproape 1 trilion de dolari la stingerea crizei in ultimul an. In acest context, EFSF va capata credibilitate doar dupa ce se va determina in ce masura pot accepta pietele aceasta strategie "expandata" a Europei de a-si vindeca ranile.
EFSF baga lumea in ceata
EFSF are sediul in Luxemburg si este condusa de Klaus Regling, un economist german, fost director al diviziei financiare din cadrul Comisiei Europene.
Organismul a fost conceput in luna mai a anului trecut, in timpul primei tentative a Europei de a calma temerile pietei legate de Grecia si alte state indatorate din zona euro.
Deja au aparut o serie de intrebari dificile legate de acest fond.
"Creditorii devin debitori. Aceasta este problema", spune Stephen Jen, analist pe piata monetara si fost economist la fondul monetar, care acum conduce un fond de hedging din Londra, citat de CNBC.com.
"Povara finantarilor din zona euro va atarna tot mai greu pe umerii Germaniei si Frantei", mai spune acesta.
Intr-un document adresat vinerea trecuta investitorilor, analistii de la Merrill Lynch au atins acest subiect, punand accent pe faptul ca s-ar putea sa fie nevoie de aproape 300 de miliarde de euro pentru ca fondul de stabilitate sa aiba un impact puternic intr-un eventual proces de cumparare a obligatiunilor italiene si spaniole de pe piata secundara.
"EFSF are deja 145 de miliarde de euro in obligatiuni din Portugalia si Irlanda si 73 de miliarde de euro in al doilea pachet de finantare a Greciei.
In acest context, fondul ar putea utiliza doar 220 de miliarde de euro din cele 440 de miliarde", se arata in documentul Merrill Lynch.
Iar in acest exercitiu nu sunt luate in calcul nevoile de capital ale bancilor europene cu probleme, care intra de asemenea in responsabilitatea fondului.
Unii economisti estimeaza ca necesarul de capital pentru banci poate ajunge pana la 250 de miliarde de euro.
Daca lucrurile nu erau destul de confuze, discursul de vineri al cancelarului Angela Merkel ne-a bagat si mai mult in ceata.
Aceasta a spus ca modificarile legale necesare in structura fondului (marimea, finantarea, modul in care se iau decizii etc) nu vor fi facute de parlamentul German pana la mijlocul lunii septembrie, dupa vacanta de vara.
Ideea ca investitorii vor astepta rabdatori timp de doua luni pana cand liderii europeni le vor da detaliile modului de functionare al EFSF este de necrezut pentru majoritatea.
"Le sugerez eurocratilor sa-si ia telefoanele mobile cu ei, daca vor sa mearga in vacanta", a adaugat Mr. Jen.