Criza din Letonia arata ca zilele valutelor cu regim fix din Europa sunt numarate

Presiunea exercitata asupra politicii letone de a mentine cursul monedei nationale fixat la cel al euro, ce a afectat pietele financiare din intreaga regiune, sugereaza ca zilele regimurilor valutare fixe din Europa ar putea fi numarate, arata o analiza Reuters.

In ciuda folosirii aproape a unei treimi din rezervele valutare proprii pentru sustinerea latului in 2008, banca centrala a Letoniei a declarat ca intentioneaza sa mentina cursul fixat la cel al euro.

Avand in vedere ca economia Letoniei este asteptata a scadea cu 20% in 2009, banca este de parere ca o depreciere a latului ar avea efecte dezastruoase asupra standardelor de viata.

Succesul in aceasta lupta ar putea veni prin o prima transa de 1,3 miliarde euro dintr-un imprumut acordat de Fondul Monetar International (FMI) si Uniunea Europeana (UE), programul de ajutorare fiind blocat de discutiile privind accentuarea necontrolata a deficitului bugetar al Letoniei.

"Inactivitatea si mentinerea cursului valutar la un nivel fix reprezinta o adevarata povara pentru economie", a declarat Gaelle Blanchard, strateg pe piete emergente al subsidiarei Societe Generale din Londra.

"Aceasta decizie nu este una unilaterala, avand in vedere consecintele. Autoritatile letone vor trebuie sa discute cu reprezentantii Uniunii Europene.

Poate ca tot ce vor este sa castige timp si sa ia aceasta decizie intr-un mediu economic mai bun", a adaugat aceasta.

Efectele cauzate de criza valutara letona au fost resimtite in intreaga regiune.

Titlurile bancilor din Suedia, care au oferit regiunii imprumuturi de 400 miliarde coroane suedeze (53 miliarde dolari) au cunoscut scaderi considerabile, iar valutele din Europa Centrala s-au depreciat pe fondul speculatiilor ca deprecierea latului Leton ar putea reduce investitiile in mai multe piete emergente din zona, scrie Reuters.

Problemele Letoniei ridica intrebari privind viabilitatea celorlalte regimuri valutare fixe ale Europei - in special cele din statele vecine Lituania si Estonia, precum si Bulgaria.

"Riscul unor prabusiri ale acestor valute este mult mai scazut acum decat era in perioadele de criza din trecut, avand in vedere implicarea FMI si UE in regiune, precum si dimensiunea relativ redusa a economiei", a declarat Christian Keller, economist sef pentru piete emergente din Europa la Barclays Capital.

Moneda letona a fost fixata la euro in 2005, la o paritate de 0,702804 euro, cand tara a intrat in programul ERM-2, anticamera zonei euro.

Marja de tranzactionare din ERM-2 permite latului leton sa fluctueze cu 15% in ambele sensuri fata de nivelul paritatii.

Cu toate acestea, banca centrala a Letoniei intervine pentru mentinerea monedei intr-o marja de fluctuatie mai restransa, de 1%.

Pragul acestei marje este de 0,7098 euro. In cazul in care ar fi luata o decizie de depreciere a monedei letone, tara ar putea sa modifice nivelul paritatii in cadrul ERM-2, sa extinda marja de fluctuatie de 1% sau pur si simplu sa renunte la cursul fixat si sa treaca la un curs valutar liber.

Aceasta politica i-a permis Letoniei sa atinga un nivel de crestere substantial in ultimul deceniu, insa criza financiara international a avut drept rezultat cresterea importurilor si stagnarea exporturilor, accentuand deficitul de cont curent la peste 20%.

"In ultimele decenii am vazut de multe ori ca de fiecare data cand un astfel de regim intra in criza, de obicei urmeaza prabusirea", a declarat Beat Siegenthaler, strateg valutar la TD Securities din Londra.

Analistii sunt de parere ca latul ar putea fi depreciat in mod controlat cu circa 25%-30% fata de nivelul euro pentru a permite revenirea economica, chiar daca aceasta initiativa ar distruge planurile Letoniei de a adera la zona euro pana in 2013.

Chiar daca un lat mai slab ar incuraja exporturile, inflatia ar urca odata cu costurile de administrare a datoriei externe, avand in vedere ca peste 90% din datoriile Letoniei sunt in euro.

O depreciere controlata a latului ar putea genera miscari similare in Estonia si Lituania, daca se iau in considerare relatiile comerciale foarte stranse dintre cele trei state baltice.

"Daca un stat va lua o decizie in acest sens, restul vor trebui sa adopte masuri similare, pentru ca problemele cu care se confrunta sunt asemanatoare", a declarat Neil Shearing, economist la companie Capital Economics.

Din cauza efectele negative ale colapsului economiei islandeze din octombrie 2008, statele emergente din Europa, cum ar fi Ungaria si Romania, care se confrunta cu deficite majore de cont curent si nevoi externe de finantare, ar putea fi afectate de deprecierea latului leton, scrie Reuters.

Bulgaria, care are un consiliu valutar, ar putea fi vulnerabila in fata pierderilor de capital daca increderea in nivelul levei fixat la euro va scadea.

"Criza din Letonia ar putea afecta si investitorii care ar analiza mai atent bancile ale caror state au oferit prea multe imprumuturi. Astfel, chiar si statele precum Ungaria, care are un regim valutar fix, ar putea fi vulnerabile", a declarat Keller.