Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Cinci efecte pozitive ale crizei datoriilor europene

Cinci efecte pozitive ale crizei datoriilor europene

Criza datoriilor europene pare un bulgare de zapada imens ce continua sa se rostogoleasca la vale. In fiecare clipa capata tot mai multa putere disructiva. Insa, pe parcursul procesului, Europei i se intampla cel putin cinci lucruri bune.

Cei care ar trebui sa puna capat situatiei economice dezastruoase de pe "batranul continent" privesc de pe margine, nefiind in stare sa cada de acord asupra unor masuri drastice.

Locuitorii Europei se simt striviti de situatia economica, dar, mai ales, de incertitudine, relateaza BusinessInsider.

Pietele financiare speculeaza in legatura cu urmatoarea tara care va fi doborata si in legatura cu modul in care acest lucru va afecta economia globala.

Cu toate acestea, Europa refuza sa intre cu adevarat in colaps economic sau politic.

Insa euro ramane o moneda rezistenta.

De fapt, daca am privi criza cu un ochi critic si distant, ne-am da seama ca situatia nu este chiar apocaliptica. Transformarile din structura europeana vor face din UE un organism mai puternic.

Reformele din economiile slabe de la periferia continentului (Grecia, Portugalia, Italia si Spania) sunt atat de dramatice incat par ca sunt gandite de Margaret Thatcher.

Este posibil ca aceste schimbari sa nu fie suficiente pentru a evita problemele pe termen scurt, cum ar fi continuarea restructurarii datoriilor Greciei sau cresterea instabilitatii sistemului politic disfunctional din Italia.

Insa exista cinci moduri critice in care acestea pot echipa Europa in lupta cu provocarile politice si economice viitoare.

O Banca Centrala Europeana adevarata

Banca Centrala Europeana (BCE) a inceput in ultima vreme sa se comporte ca un adevarat organism central activist, ce are ca prioritate stabilitatea financiara a intregii zone euro.

In trecut, s-a purtat mai degraba ca o versiune supradimensionata a bancii centrale germane, fiind concentrata exclusiv pe stabilizarea preturilor prin controlul inflatiei.

Ca si Rezerva Federala, BCE este dispusa sa faca acum "tot posibilul" pentru a depasi efectele haosului de pe pietele financiare, injectand lichiditati in banci si cumparand obligatiuni guvernamentale ale statelor cu probleme din zona euro.

Mai multa unitate fiscala prin formarea unui fond de criza

Dezastrul pe care datoriile suverane il provoaca de aproape doi ani este prima criza financiara serioasa pornita chiar din Europa, de la introducerea monedei euro in 2001.

Aceasta criza a scos la iveala slabiciunea institutiilor europene si mediile economice si politice total inadecvate din multe state europene care au renuntat la monedele nationale pentru a adopta euro.

Este clar ca cea mai integrata regiune din lume, "casa europeana", este construita doar pe jumatate, nefiind in stare sa functioneze ca o entitate economica.

Insa crearea unui nou instrument financiar pentru a lupta impotriva crizei va duce la o Uniune Europeana mai puternica si, implicit, la o moneda mai relevanta.

Un rezultat al crizei este infiintarea Fondului European de Stabilitate Financiara (EFSF), care poate furniza imprumuturi de urgenta statelor aflate in pragul falimentului. Acest organism se aseamana foarte mult cu Fondul Monetar International (FMI).

Thatcherismul aplicat in Mediterana

Se poate ca Grecia sa nu fie in stare sa-si achite datoriile enorme pe care le-a acumulat, insa, prin reformele aplicate, acest stat nu va mai putea fi considerat, ca pana acum, cel mai prost gestionat din Europa.

Cresterea varstei de pensionare, masura ce era considerata otrava pentru politicieni, este una dintre masurile implementate acum in Grecia, Portugalia, Spania si Franta.

Piata muncii este liberalizata, industriile monopolizate se deschid competitiei, iar companiile de stat sunt privatizate.

Toate aceste masuri par a face parte din filosofia lui Margaret Thatcher.

Partidele de stanga se muta spre centru

Criza datoriilor a schimbat in mod dramatic orientarea politica a partidelor de centru-stanga din periferia Europei.

Fenomenul este asemanator cu cel declansat de Tony Blair in Marea Britanie la mijlocul anilor '90 si cu cele experimentate anterior de partidele social-democrate din Germania, Olanda si Tarile Scandinave.

Partidele socialiste din Europa de Sud, cum ar fi PASOK in Grecia si Partidele Socialiste din Spania si Portugalia, au astazi o viziune mai sustenabila legata de prosperitatea tarii, fata de cea dinaintea crizei.

Populismul nu mai este popular

O parte tot mai mare a electoratul din statele afectate de criza respinge in mod empatic populismul economic si accepta masurile de austeritate la o scara care inainte ar fi declansat revolutii.

Bineinteles, Europa a avut parte si de proteste violente ale celor care s-au opus noilor reguli.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 2397 ori