Blanculescu, despre OUG 50: FMI, falanga de lupta a sistemului bancar

"Puternicul lobby bancar a transformat FMI in falanga de lupta a sistemului bancar romanesc, in dorinta acestuia de a nu solidariza cu clientii lui, puternic afectati de criza care se leaga de OUG 50/2010 in speranta reducerii notei de plata la credite cu cativa euro", a declarat Ionel Blanculescu, fost sef al Ministerului Controlului, in Guvernul Nastase, intr-un interviu acordat Bloombiz.ro.

De ce nu scad bancile mai repede dobanzile la credite in conditiile in care cererea s-a redus enorm?

Explicatia acestui fenomen este de natura mai mult strategica decat economica.

In prezent, ca urmare a crizei economice care a lovit extrem de puternic Europa, marile corporatii financiare internationale, cu prezenta in Romania isi indreapta fluxurile financiare spre alte zone de maxim interes din punct de vedere al profitului.

Vorbim despre China, India, Brazilia si unele state asiatice caracterizate de cresteri economice majore, conduceri statale responsabile si foarte eficiente.

Pe de alta parte, bancile sunt confruntate cu o noua provocare si anume Basel 3, reglementari de prudenta si management al riscului care le vor obliga sa mareasca capitalurile proprii la nivel agregat cu mii de miliarde de euro, pentru a face fata unor eventuale viitoare crize financiare majore.

In acest context, pentru cativa ani de acum inainte, marile corporatii financiare vor mentine dobanzile la niveluri ridicate, chiar daca cererea de credite aparent s-a redus foarte mult.

Acestea nu sunt foarte interesate sa-si mareasca portofoliul de credite ci sa-si gestioneze activele curente, care oricum le creeaza mari probleme prin prisma creditelor devenite neperformante.

Diferenta dintre dobanzile la credite si cele la depozite este foarte in Romania. Care sunt principalele cauze ale acestei marje uriase?

In principal, diferenta este generata de dorinta de profit si de obligativitatea introducerii de diverse elemente reglementate de legislatia in vigoare, care reprezinta costuri suplimentare pentru banci si care se regasesc in diferentele mari intre dobanzile active si pasive.

Astfel, compozitia dobanzii la depozite este influentata de elemente ca: rata inflatiei, rata de refinantare si rata dobanzilor practicate de celelalte banci comerciale.

Compozitia dobanzii percepute de la clienti este influentata de factori cum ar fi: costurile operatiunilor bancare, costuri administrative, gradul de risc, rezerve minime obligatorii, profitul bancii, contributiile acesteia la fondul de garantare din sistemul bancar, rezerva proprie de risc etc.

In concluzie, diferentele mari dintre cele doua tipuri de dobanzi sunt generate in special de obligatii prin legea bancara, fata de care bancile nu pot interveni, ele fiind stabilite prin lege.

Ce vom avea mai intai reluarea creditarii sau reluarea cresterii economice?

In conditii normale de piata, adica in absenta crizei economice, cele doua operatiuni interfereaza, avand loc concomitent, chiar sprijinandu-se in cadrul unui proces economic reglementat.

In conditii atipice, in care bancile au alte preocupari vis-a-vis de piata romaneasca, generate in special de criza economica, reluarea cresterii economice reprezinta o conditie de baza pentru crearea apetitului bancar pentru creditare, prin urmare precedand-o.

In ce masura reluarea creditarii ar putea fi facuta mai devreme? Cum si cine trebuie sa actioneze pentru deblocarea creditarii?

In acest domeniu functioneaza principiul vaselor comunicante.

Pana cand Uniunea Europeana si Romania nu vor deveni atractive, resursele financiare bancare se vor indrepta spre alte zone.

La momentul respectiv va fi reluata creditarea la un nivel normal.

Aceasta operatiune are loc si astazi, insa la cote de avarie.

Deblocarea creditarii inseamna revenirea la normalitate din punct de vedere al activitatii economice.

Guvernul si in special primul ministru sunt cei care trebuie sa actioneze pentru aceasta.

Este sistemul bancar romanesc suficient de restructurat si adaptat la evolutia economiei?

Categoric da.

El este racordat la capitalul bancar european si la standardele de performanta financiara ale acestuia.

Cine ar trebui sa fie responsabil de restructurarea sistemului bancar? Ce rol are BNR in a da directia de restructurare si a face finantarea mai ieftina?

Sistemul bancar nu poate fi nici mai mult, nici mai putin structurat sau nerestructurat, decat economia in cadrul careia exista.

Fiind racordata in proportie de 80% la capitalul privat european, consideram ca aceasta se afla pe un trend pozitiv.

Deci la nivel bancar nu se impune un oarecare tip de restructurare, BNR reprezinta o ancora extrem de eficienta de stabilitate, inclusiv prin dimensiunea de supraveghere pe care o indeplineste cu succes.

Nu cred ca BNR ar trebui sa se implice in a produce finantari mai ieftine, ci poate in a face finantarea mai facila pentru cei ce o solicita.

Pretul finantarii se creeaza pe o piata concurentiala, aflandu-se intotdeauna la intersectia cererii si ofertei.

Cine plateste in mod real costurile crizei din sistemul bancar romanesc?

Intotdeauna exista doua parti care platesc o astfel de nota de plata: bancile, intr-o masura mai redusa si clientii acestora, intr-o masura cu mult mai mare.

Contribuabilii mondiali platesc pretul crizei economice globale si nu bancile de investii care au creat-o.

Dimpotriva, acestea o duc mai bine decat inaintea crizei.

Ele inregistreaza profituri istorice si bonusuri salariale pe masura si inventeaza alte produse toxice si mai eficente pentru obtinerea de profit.

Clientii bancilor comerciale platesc nota de plata a crizei cu care Romania se confrunta.

Bancile castiga cu orice sau cu oricine s-ar confrunta.

De fapt, exista si o vorba mai veche in acest sector de activitate: “Cand este frumos si soare afara bancile iti intind umbrela, cand este urat si ploua ti-o iau inapoi.”

In ce anume ar trebui sa se materializeze solidaritatea bancilor cu societatea pentru iesirea din criza?

Nu exista solidaritate bancara cu societatea in situatii de criza.

Invers exista.

Vedeti ajutorul de mii de miliarde de dolari primit de banci pe plan international pentru a infrunta criza economica.

Urmariti in aceste zile cum puternicul lobby bancar a transformat FMI in falanga de lupta a sistemului bancar romanesc, in dorinta acestuia de a nu solidariza cu clientii lui, puternic afectati de criza care se leaga de OUG 50/2010 in speranta reducerii notei de plata la credite cu cativa euro.

Un director al FMI transmite că nu există riscul unei recesiuni globale. "În acest moment, va fi nevoie de mult pentru a deraia această economie"

Unul dintre cei mai importanţi economişti ai Fondului Monetar Internaţional a semnalat un risc redus de recesiune globală, în ciuda zgomotelor continue de incertitudine geopolitică,...

Banca Europeană de Investiţii va avea reguli mai simple pentru împrumuturile necesare investițiilor militare

Banca Europeană de Investiţii (BEI) îşi va relaxa regulile privind împrumuturile pentru proiecte cu utilizare duală, militar-civilă, pentru a finanţa mai multe investiţii legate de...