AP: Romania, durere de cap pentru FMI

Fondul Monetar International intampina probleme de ordin politic in relatiile cu tarile din estul Europei, chiar daca a renuntat la multe dintre conditiile care i-au adus reputatia de promoter al austeritatii.

Caderea Guvernului de centru-dreapta al Romaniei, condus de Emil Boc, a ridicat intreabari cu privire la respectarea conditiilor impuse prin programul de creditare al tarii, cu doar o luna inainte de alegerile prezidentiale.

Desi problemele economice nu au fost un motiv direct al prabusirii Guvernului, Romania reprezinta inca o durere de cap pentru Fondul Monetar Interantional, alaturi de Ucraina, unde exista frictiuni politice inainte de alegerile prezidentiale de pe 17 ianuarie, si Letonia, unde trebuie facute presiuni pentru a se face reducerile bugetare necesare, spun analistii internationali, citati de Associated Press.

"La inceputul saptamanii, Letonia si-a aratat retinerile in privinta reducerii cheltuielilor bugetare, apoi Guvernul roman a fost demis, lucru pe care nu l-am mai vazut de 20 de ani si care demonstreaza faptul ca politicienii sunt interesati sa ramana populari, indiferent de situatia economica exploziva", a declarat Guillaume Tresca, analist la Calyon Credit Agricole.

Potrivit lui Mihai Tanasescu, reprezentantul FMI in Romania, o delegatie a institutiei va veni in Bucuresti, pentru a determina daca tara isi poate mentine promisiunile din cadrul contractului de finantare.

Din cauza instabilitatii politice, liderii FMI sunt ingrijorati ca Romania nu va fi capabila sa mentina deficitul bugetar la sub 5,9 procente din produsul intern brut, anul viitor.

Pe de alta parte, nu ar trebui sa ne facem prea multe griji.

Potrivit lui Jeffrey Franks, seful comisiei FMI pentru Romania, citat de Wall Street Journal, programele institutiei sprijina politicile economice constructive ale tarilor partenere, nu un anume guvern sau partid politic.

Probleme politico-sociale, in ciuda conditiilor relaxate pentru imprumuturi

In mod ironic, FMI intampina probleme de natura politica dupa ce a renuntat la multe dintre conditiile aspre pe care obisnuia sa le impuna si care duceau, de multe ori, la agitatie sociala in tarile carora le acorda finantare.

Pentru tarile considerate a avea un risc scazut, precum Mexic si Polonia, FMI s-a aratat extrem de flexibil, oferind linii de creditare fara impunerea unor conditii speciale.

Recent, institutia a primit 750 de miliarde de dolari din partea G20, pentru a ajuta statele ale caror finante si monede se afla sub presiune, din cauza crizei economice.

Desi s-a grabit sa puna banii respectivi la dispozitia tarilor care aveau nevoie, FMI se asteapta, totusi, sa fie indeplinite cateva conditii.

Potrivit lui Neil Shearing, economist specializat pe tarile emergente din Europa de la Capital Economics, FMI s-a aratat mai indulgent, in special in cazul Ucrainei, insa totul are o limita.

Pentru Romania, impactul crizei politice asupra economiei depinde de implicatiile pe care le are in relatiile cu FMI, iar, cu cat tara sta mai mult timp fara un guvern, cu atat are mai multe sanse sa rateze tintele impuse de FMI.

Deocamdata, Ucraina si Letonia au probleme mai mari decat Romania.

Potrivit estimarilor fondului, economia Ucrainei va scadea cu 14 procente, in acest an, comparativ cu 10% in Romania, iar rivalitatea din premierul Iulia Timoshenko si presedintele Victor Iushchenko a paralizat functionarea Parlamentului, in ultimele saptamani.

In acelasi timp, Letonia nu reusit sa stabileasca un buget pentru 2010 adecvat cererilor fondului.

De altfel, Joaquin Almunia, comisarul european pentru finante si economie, a avut o intalnire de urgenta cu liderii letoni, presandu-i sa aplice reduceri bugetare in plus.

Pana la sfarsitul lunii, guvernul Letoniei trebuie sa prezinte un plan pentru reducerea a 1,1 miliarde de dolari din cheltuielile bugetare.