ABC-ul salvarii pentru Grecia - "Manualul de criza" maghiar

In lupta cu criza financiara, Grecia ar trebui sa arunce un ochi la Ungaria de acum 15 ani pentru a gasi solutiile necesare. Vanzarea unor participatii ale statului elen ar contribui la reducerea datoriilor publice catastrofale, iar salariile si pensiile ar deveni responsabilitatea managerilor privati, iesind de sub tutela Guvernului, potrivit Huffington Post.

Potrivit economistilor internationali, planul de austeritate propus de guvernul Greciei ar duce la colectarea a peste 70 de miliarde de euro pana in 2015.

Guvernul va vinde participatii in sectorul bancar, in aeroporturi, utilitati si va concesiona autostrazi, terenuri si drepturi de exploatare miniera. Vanzarea activelor catre sectorul privat ar putea mari transparenta si ar readuce increderea in economia elena.

Ungaria s-a confruntat cu provocari similare la mijlocul anilor 1990.

In 1995, economia Ungariei se afla in cadere libera. Datoria externa, pe care Ungaria a refuzat sa o recunoasca dupa caderea comunismului, ajunsese aproape de 30 de miliarde de dolari, cea mai mare datorie pe cap de locuitor din toata Europa Centrala si de Est.

Balanta de plati arata un deficit de 4 miliarde de dolari, iar rata inflatiei crescuse la 30%.

Declinul puternic al forintului a reprezentat o catastrofa atat pentru consumatori cat si pentru investitori.

Atunci, Guvernul SUA si FMI au cazut de acord asupra faptului ca fostul stat comunist s-ar putea prabusi, propunand in consecinta un plan de salvare.

Vanzarea industriilor strategice ale statului maghiar catre investitorii straini care erau dispusi sa plateasca sume importante de dolari, marci sau yeni pentru a cumpara si moderniza fabricile maghiare a reprezentat cea mai buna modalitate de a moderniza economia Ungariei si sectorul industrial demodat.

Ca urmare a avertismentelor SUA si FMI, premierul Ungariei de atunci, Gyula Horn. a luat decizii economice cruciale la inceputul anului 1995.

Ministrul finantelor din acea perioada si presedintele Bancii Nationale a Ungariei au fost inlocuiti cu doi bancheri renumiti din Vest.

Noua echipa financiara a facut din privatizarea industriei maghiare o prioritate.

Acestia au cazut de acord ca importul de capital nou in economia maghiara si infuzia de experienta manageriala din Occident reprezinta cea mai sigura cale pentru Ungaria de a iesi din criza financiara.

Din acel moment, Ungaria a apasat pedala acceleratiei in ceea ce priveste privatizarile companiilor de stat.

In primele 4 luni ale anului 1995, Ungaria a vandut 42 de companii, masura care i-a adus 620 de milioane de dolari.

O mare parte din bani au fost folositi pentru a rambursa datoriile externe.

Semnalele pozitive din partea guvernului maghiar au dus la investitii straine suplimentare de 10 miliarde de dolari pana in 1997.

Dimensiunea crizei financiare din Grecia si impactul devastator pe care l-ar avea un potential default sunt mult mai grave decat cele din Ungaria sau cele din Europa anilor 1990.

Intrarea in incapacitate de plata a Ungariei in acea perioada nu ar fi amenintat guvernele europene sau institutiile financiare.

Ca si Ungaria, Grecia are nevoie sa-si reesaloneze datoria externa, sa reduca numarul bugetarilor si sa puna in aplicare masurile de austeritate adoptate de Parlament.

Privatizarea companiilor de stat, asteptata de mult timp in spatiul elen, va completa aceste masuri de austeritate si va stabili un climat sanatos pentru redresare durabila.

Analistii internationali recomanda statului elen sa ia exemplul Ungariei si sa privatizeze companiile strategice pentru a se bucura de transparenta, management modern si crestere economica pe termen lung.