Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

2010, anul masurilor de austeritate impuse de acordul cu FMI

2010, anul masurilor de austeritate impuse de acordul cu FMI

Romania a primit in 2010 patru transe de la Fondul Monetar International (FMI) in valoare de 3,71 miliarde DST (4,25 miliarde euro), acordarea ultimelor doua transe fiind conditionata de luarea unor masuri de austeritate care sa permita incadrarea in tinta de deficit bugetar de 6,8% din PIB, anunta NewsIn.

Romania urmeaza sa mai primeasca de la FMI in 2011 doua transe in valoare totala 1,616 miliarde DST, respectiv cea de-a saptea transa de 769 milioane DST si a opta, in valoare de 874 milioane DST.

Fondul a eliberat la finele lunii februarie, la pachet, transele trei si patru din imprumut, in valoare de 2,45 miliarde euro (2,18 miliarde DST). Tot atunci, conducerea FMI a aprobat solicitarea Romaniei de a nu lua in calcul, in cadrul acelei evaluari, criteriul de performanta stabilit pentru arieratele statului la finalul lui 2009.

La incheierea vizitei FMI pentru a doua si a treia evaluare a Romaniei in cadrul acordului de finantare externa, in luna ianuarie, seful misiunii Jeffrey Franks a spus ca tintele pe care Romania s-a angajat sa le respecte prin acordul de finantare externa cu FMI si CE au fost indeplinite cu o singura exceptie, cea a arieratelor la nivelul bugetului general consolidat, pentru care FMI nu primise, la acel moment, datele necesare.

O echipa a FMI a incheiat pe 27 ianuarie 2010 evaluarea Romaniei pentru acordarea transelor III si IV din imprumutul extern, chiar daca nu a fost indeplinit obiectivul arieratelor la sfarsitul lui 2009, iar tinta de inflatie a fost ratata.

In urma negocierilor, autoritatile romane si reprezentantii FMI au revizuit prognoza de crestere a PIB in 2010, la 1,3%, de la estimarea anterioara, de 0,5%. Totodata, tinta pentru deficitul bugetar la finalul lui 2010 a fost stabilita la 5,9% din PIB. Autoritatile de la Bucuresti au solicitat FMI dreptul de a folosi o parte din imprumut pentru finantarea deficitului bugetar.

FMI solicita masuri de austeritate pentru incadrarea in tinta de deficit

La inceputul lunii mai, reprezentantii FMI spun ca, fara masuri suplimentare, deficitul bugetar ar depasi 9% din produsul intern brut si ca doar din zona platii pensiilor si a asigurarilor sociale deficitul ar putea creste in acest an pana la 8%, adica cu mai mult de 2 miliarde de euro.


FMI accepta majorarea tintei de deficit bugetar la 6,3-6,4% din produsul intern brut pentru realizarea de investitii, dar cere Guvernului sa-si ajusteze cheltuielile si veniturile cu 1,5 - 2 miliarde euro pentru a se incadra in noua tinta.

Masurile de austeritate pe care Romania urma sa le ia pentru a se incadra in deficitul bugetar convenit cu FMI au fost anuntate de presedintele Traian Basescu, respectiv reducerea, incepand de la 1 iunie, a fondului de salarii cu 25% din administratia centrala si locala, precum si o reducere a pensiilor cu 15%, dar si taierea drastica a unor subventii. De asemenea, ajutorul de somaj urma sa fie redus cu 15%.

Basescu a precizat ca o varianta luata in discutie a fost "varianta neincrederii", care viza cresterea TVA de la 19 la 24% si a cotei unice de la 16 la 20%, concomitent cu reducerea salariilor in sectorul bugetar cu 20%, astfel incat Romania sa se incadreze intr-un deficit de 6, 7 sau chiar 8%.

Totodata premierul Emil Boc a declarat la acea data ca deficitul bugetar convenit de Guvern cu FMI si CE urma sa fie de 6,8% pentru 2010, deficit care "nu mai merge in plata doar a consumului, a salariilor si a pensiilor, ci se ajusteaza astfel incat sa fie sustenabila cresterea economica".

FMI a precizat la acea data ca nu a specificat si nici nu a insistat asupra taierii salariilor bugetarilor in Romania si ca aceasta a fost decizia Guvernului Romaniei.

Mai mult, Dominique Strauss Kahn, seful Fondului Monetar International, a declarat intr-un interviu difuzat de France 2 ca s-a opus deciziei de reducere cu 25% a salariilor bugetarilor din Romania, sugerand insa o majorare a "impozitelor pentru bogati", propunere refuzata insa de guvernul roman.

Taierea pensiilor a fost contestata la Curtea Constitutionala


La mijlocul lunii iunie, Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie au decis insa sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR) cu privire la neconstitutionalitatea Legilor de austeritate asumate de Guvern, care vizau reducerea pensiilor si salarilor.


De asemenea, parlamentarii PSD au depus, pe 16 iunie, la Curtea Constitutionala sesizarea privind neconstitutionalitatea legii prin care sunt reduse salariile si pensiile si asupra careia Guvernul Boc si-a angajat raspunderea. De asemenea, social-democratii si liberalii au contestat la CCR legea care prevede recalcularea pensiilor speciale.


Curtea Constitutionala a decis pe data de 25 iunie ca "diminuarea cu 15% a cuantumului brut al pensiilor cuvenite sau aflate in plata, precum si a indemnizatiei de insotitori pentru pensionarii de invaliditate de gradul I, precum si cele referitoare la valoarea punctului de pensie utilizat de 622,9 lei din Legea privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar" sunt neconstitutionale.

Majorarea TVA cu cinci puncte procentuale

Ca urmare a deciziei luate de Curtea Constitutionala, Guvernul a anutat majorarea TVA cu cinci puncte procentuale, de la 19% la 24% incepand cu 1 iulie. Emil Boc a precizat la acea data ca Executivul a ales "cea mai buna solutie" in acel moment din punct de vedere al "implicatiilor economice" si pentru ca Romania sa poata continua aplicarea Acordului cu FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala.

La inceputul lunii iulie, Consiliul Director al Fondului Monetar International a decis sa acorde Romaniei cea de-a cincea trasa de imprumut in valoare de 913,2 milioane euro, in urma reexaminarii noilor masuri de austeritate propuse de guvern pentru inscrierea in deficitul agreat, de 6,8% din PIB.

Reprezentantul regional pentru Romania si Bulgaria al FMI, Tonny Lybek, declarase anterior ca "autoritatile romane si-au demonstrat angajamentul ferm fata de programul lor economic, care este sprijinit de acordul stand-by - prin identificarea rapida a unor masuri compensatorii, dupa hotararea Curtii Constitutionale".

Reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu, mentiona, la randul sau, ca "atat FMI, cat si CE au imbratisat si saluta masurile pe care guvernul urmeaza sa le introduca de la 1 iulie". Deficitul bugetar agreat cu FMI pentru 2010 a fost de 6,8% din produsul intern brut (PIB), iar pentru 2011, de 4,4% din PIB.

Ministrul Finantelor de la acea data, Sebastian Vladescu, declara ca banii care vor intra la buget prin majorarea TVA, circa 4 miliarde lei, respectiv aproximativ un miliard de euro, vor acoperi suma ce ar fi trebuit sa fie asigurata prin diminuarea pensiilor cu 15%. Ministrul mentionase si anterior ca varianta majorarii TVA la 24% a fost agreata de FMI.

Guvernul s-a angajat sa concedieze 70.000 de bugetari

La finele lunii sptembrie, boardul executiv al FMI a finalizat a cincea evaluare a Romaniei in cadrul acordului de finantare externa, in urma careia institutia pune la dispozitie a sasea transa din imprumut, in valoare de aproximativ 884 milioane euro (769 milioane DST).


Conducerea FMI a aprobat, de asemenea, solicitarea Romaniei de a nu lua in calcul, in aceste evaluari, criteriul de performanta stabilit pentru arieratele statului la finalul lunii iunie 2010.


O misiune de evaluare a FMI se incheiase la inceputul lunii august, concluzia fiind aceea ca Romania si-a indeplinit majoritatea criteriilor de performanta, cu exceptia plafonului pentru arierate si a tintei indicative pentru cheltuielile curente.


Prin continutul scrisorii suplimentare la acordul de imprumut, redactata in urma ultimei misiuni, Guvernul s-a angajat, printre altele, sa concedieze peste 70.000 de bugetari pana la finele lui 2010.


Potrivit datelor prezentate de presedintele Traian Basescu la o intalnire cu investitorii straini, pana la sfarsitul acestui an, in Romania trebuie sa fie 1.290.000 de salariati in plata in sectorul bugatar - central, local, institutii, spitale, scoli, etc.

Modificarea OUG 50, conditie pentru urmatoarea transa

Delegatia FMI a revenit in Romania si la finalul lunii octombrie pentru evaluarea acordului in derulare si demararea discutiilor pentru incheierea unei noi intelegeri. Jeffrey Franks, seful misiunii Fondului Monetar Intenational (FMI) in Romania, declara ca modificarea OUG 50/2010 privind contractele de credit ale populatiei va fi o conditie a FMI pentru eliberarea urmatoarei transe.


De asemenea, Jeffrey Franks preciza ca obiectivul-cheie al viitorului Acord incheiat cu Romania va fi consolidarea stabilizarii economice, dar vor fi avute in vedere si reformele structurale care vor genera in viitor o crestere economica mai mare.

Totodata, premierul Emil Boc a declarat la inceputul lunii decembrie, in cadrul unei emisiuni televizate, ca autoritatile romane nu au discutat cu finantatorii externi nicio suma care sa fie contractata prin noul acord cu FMI si ca Romania nu solicita "bani concreti".

Parlamentul a adoptat la finele lunii decembrie OUG 50/2010 privind creditele pentru consumatori cu modificarile cerute de FMI, astfel ca aceasta nu se va aplica contractelor de credit in derulare, cu exceptia comisioanelor de rambursare anticipata, iar refinantarea creditelor se va renegocia intre banci si clienti.

Boardul FMI se va reuni la inceputul lunii ianuarie pentru a analiza progresul Romaniei. De asemenea, urmatoare transa ar trebui eliberata in decursul lunii ianuarie.

Pana in momentul de fata, Romania a primit 11,27 miliarde euro de la Fondul Monetar International, 3,7 miliarde euro de la Comisia Europeana si alte 300 de milioane de euro de la Banca Mondiala. Romania are in derulare un acord de finantare externa cu FMI, CE si alte institutii financiare internationale de circa 20 de miliarde de euro.



Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 1766 ori