Yuanul nu prinde loc in cosul de valute al FMI. Europenii vor, SUA si Japonia se opun

O noua incercare a Chinei de a impune yuanul ca valuta de investitii globale tinde sa esueze. Expertii FMI recomanda amanarea deciziei de a introduce yuanul chinezesc in cosul de valute al FMI pana in toamna anului viitor.

Intr-un raport emis marti, 4 august, reprezentantii Fondului sustin ca Beijingul mai are multe reforme de pus in practica pe piata interna si ca o eventuala circulatie libera a yuanului ar putea afecta serios tranzactiile din pietele financiare la inceputul anului viitor, relateaza agentia Reuters.

Inca un an de asteptare

Inca de acum doi ani, Beijingul a lansat o ofensiva diplomatica prin care a incercat sa convinga marile puteri economice din cadrul FMI ca moneda Chinei merita sa fie inclusa in cosul cu valute de rezerva al Fondului, alaturi de dolar, euro, lira sterlina si yen.

Solicitarea Chinei tinteste in special si o reducere a expunerii economiei interne la influenta dolarului american.

Raportul expertilor FMI insista insa pe o amanare a deciziei de a trece yuanul in randul celor 4 valute din cosul SDR, aratand ca o hotarare in acest sens ar putea perturba pietele financiare in primele zile ale lui 2016.

"Amanarea deciziei va fi hotarata in cadrul Comitetului Executiv de luna aceasta si nu aduce prejudicii rezultatelor evaluarii", a explicat Siddharth Tiwari, directorul FMI pentru politici strategice si evaluari.

Acesta a explicat ca, in termeni de comert international, yuanul chinezesc indeplineste deja criteriile unei valute de circulatie larga, dar ca membrii comitetului vor decide daca va putea fi folosit liber.

"Daca yuanul se va dovedi a fi o valuta de libera circulatie, va juca un rol central in progresul operatiunilor financiare ale Fondului si se va putea califica pentru accederea in randul valutelor din cosul SDR", a mai spus Tiwari.

Europa si SUA au vederi opuse

Din acest punct de vedere, Beijingul poate spera pe un sprijin din partea celor patru mari economii europene din randul tarilor puternic industrializate: Germania, Marea Britanie, Franta si Italia.

In acelasi timp, Statele Unite si Japonia se arata circumspecte in privinta adaugarii unei noi valute de rezerva in cosul FMI.

Situatia este similara cu cea intalnita in noua banca internationala creata de China, AIIB, unde aliatii europeni ai Washingtonului au contribuit din start pentru a beneficia de dreptul de membru fondator, in vreme ce SUA si Japonia au refuzat sa se alature.

Oficialii de la Washington au acuzat China ca incearca sa impuna in piata o copie a Bancii Mondiale, nerespectand insa criteriile de minima guvernare bancara la acest nivel.

China nu este la prima incercare de a-si ridica moneda proprie la rang de valuta de rezerva a FMI. O alta solicitare a fost adresata Fondului cu 5 ani in urma, dar yuanul nu a trecut de evaluarea facuta de analistii institutiei internationale de credit.

In martie, premierul Li Keqiang a intervenit pe langa directorul FMI, Christine Lagarde, pentru a sustine cauza yuanului.

Argumentele sefului guvernului de la Beijing s-au referit la deschiderea granitelor pentru investitii transfrontaliere individuale si cresterea investitiilor institutionale straine pe piata de capital din China.