FMI si UE, intr-o noua misiune in Romania

O noua misiune a Fondului Monetar International (FMI), Uniunii Europene si Bancii Mondiale se va afla in Romania in perioada 25 octombrie - 7 noiembrie 2011, pentru evaluarea politicilor bugetare.

La ultima evaluare din luna august, UE si FMI au cerut autoritatilor romane sa mentina disciplina bugetara si sa continue reforma in sectorul public, in conditiile in care Romania urmeaza sa revina pe crestere economica in acest an, dupa doi ani consecutivi de recesiune.

Pentru 2011, cresterea economica era estimata la 1,5%, iar in 2012 la 3,5 - 4%. Insa, recent, ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Ialomitianu, a anuntat ca exista posibilitatea ajustarii prognozei pentru 2012, pe fondul noului val de criza care se manifesta pe plan global.

"Este posibil sa ajustam prognoza fata de cat s-a stabilit in vara, cat am discutat cu FMI si CE, adica 3,5% din PIB. Sa speram ca ajustarea nu va avea o diferenta semnificativa. Imi doresc sa fie noua prognoza cat mai aproape de 3,5%, dar nu vom reusi. Vedeti ca toate tarile din UE au facut ajustari in jos privind prognoza de crestere economica", a spus, pe 18 octombrie, seful de la Finante.

Referitor la 2011, ministrul Ialomitianu si-a exprimat convingerea ca Romania va incheia anul in curs cu o crestere economica de 1,5% din PIB, in timp ce alte estimari indica 1,7% din PIB.

Intr-un interviu pentru AGERPRES, seful misiunii FMI pentru Romania, Jeffrey Franks, a afirmat ca Romania va trebui sa isi pastreze angajamentele fata de continuarea reformelor economice prevazute in programul cu Fondul Monetar International (FMI) si Uniunea Europeana (UE), in ciuda presiunilor electorale din 2012.

"Avand in vedere incertitudinile din climatul economic global, va fi important ca Romania sa isi pastreze angajamentele fata de continuarea reformelor economice prevazute in programul cu FMI si UE, in ciuda presiunilor electorale. Sper ca politicienii din toate partidele, indiferent de diferentele de opinii dintre ei, vor recunoaste ca politicile economice sanatoase sunt singura cale pentru a evita contagiunea din cauza crizei din alte zone si pentru a asigura o crestere sustenabila", a subliniat Jeffrey Franks.

Acesta a precizat ca in ceea ce priveste atingerea tintei de deficit bugetar de 3% pentru 2012, autoritatile si-au pastrat hotararea ferma de a respecta acordul.

"Autoritatile romane isi pastreaza hotararea ferma de a respecta tinta de deficit bugetar stabilita pentru 2012. Orice abatere de la acest obiectiv va trebui sa obtina aprobarea ministrilor UE, dat fiind ca el a fost stabilit in cadrul procedurii de deficit excesiv", a subliniat Franks", a spus seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks.

Acord de tip preventiv

In luna martie 2011, autoritatile de la Bucuresti au decis sa prelungeasca intelegerea cu FMI, printr-un acord de tip preventiv in valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 - 3,6 miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are Romania la FMI.

Noul acord cu FMI este insotit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeana si de un imprumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondiala.

In anul 2009, cand a fost lovita puternic de criza economica, Romania a solicitat asistenta de urgenta din partea FMI, UE si Bancii Mondiale, in valoare totala de 20 de miliarde de euro.

Consiliul Director al Fondului Monetar International (FMI) a aprobat pe 29 septembrie 2011 a doua evaluare a acordului de tip preventiv, punand la dispozitia Romaniei o noua transa in valoare de aproximativ 480 de milioane de euro.

Aceasta este a treia transa pe care FMI a pus-o la dispozitia Romaniei, pentru cazuri de urgenta, prima fiind de 67 milioane euro, iar a doua de circa 475 milioane de euro.

Noul acord cu FMI va dura 24 de luni, urmand sa se deruleze concomitent cu un nou acord preventiv cu Uniunea Europeana, in valoare de 1,4 miliarde de euro, precum si cu un imprumut de 0,4 miliarde de euro de la Banca Mondiala.

Fiind vorba despre un acord de tip preventiv, banii de la FMI pot fi trasi numai in cazul unei situatii exceptionale, cum ar fi un atac speculativ asupra leului, declansat de o criza in regiune, concretizat printr-o pierdere masiva de rezerve si de incredere, sau in cazul in care Trezoreria esueaza, in doua - trei randuri, sa se finanteze la costuri acceptabile.

Toata suma, de 3,6 miliarde euro, pe care Fondul o va pune la dispozitia Romaniei prin noul acord de tip preventiv, este destinata Bancii Nationale.