O noua misiune FMI soseste miercuri la Bucuresti pentru a discuta urmatorul acord stand-by

O noua echipa a Fondului Monetar International (FMI) se va afla la Bucuresti in perioada 17-31 iulie 2013, pentru discutii asupra urmatorului program cu Romania.

"Oficialii FMI vor discuta cu autoritatile romane recentele evolutii economice si prioritatile reformelor economice. Va fi o misiune comuna a reprezentantilor Fondului Monetar International, Comisiei Europene si Bancii Mondiale care, pe langa intalnirile cu autoritatile, vor mai discuta si cu reprezentanti ai partidelor politice, ai sindicatelor, ai asociatiilor oamenilor de afaceri, ai bancilor precum si ai organizatiilor societatii civile", anunta, saptamana trecuta, noul reprezentat rezident al Fondului Monetar International pentru Romania si Bulgaria.

Misiunea FMI va fi condusa de Andrea Schaechter, care il inlocuieste pe Erik de Vrijer in functia de sef al misiunii Fondului Monetar International in Romania.

Concluziile intalnirilor vor fi prezentate la sfarsitul misiunii.

Vizita lui Lagarde

In perioada 15-16 iulie 2013, s-a aflat in Romania si directorul general al Fondului Monetar International (FMI), Christine Lagarde, aceasta fiind la prima sa vizita la Bucuresti dupa numirea in functia de director al FMI, in luna iulie 2011.

Lagarde a anuntat marti, la o masa rotunda organizata la BNR, probabilitatea ca Romania sa semneze un nou acord de tip preventiv cu FMI.

"O tara decide daca este nevoie de un nou imprumut cu Fondul Monetar International. Oamenii politici se pun de acord daca un nou acord va fi benefic pentru Romania. Acesta este pasul numarul unu, iar pasul numarul doi este cel de a se justifica finantarea internationala, mobilizarea finantarii internationale. Raspunsul meu este probabil da (va fi un nou acord n.r.), luand in considerare dorinta oamenilor politici de a consolida stabilitatea macroeconomica, de a avea o ancora pentru aceasta, de a urma reformele economice, care nu au fost inca incheiate, dar ce este cel mai important, pentru a evita orice tentatie de a face pasi inapoi", a spus Christine Lagarde.

De asemenea, intr-o conferinta organizata tot la Banca Nationala, Christine Lagarde a precizat ca FMI a avut si are un parteneriat de durata cu Romania, benefic din punct de vedere fiscal deoarece a generat stabilitatea economica necesara pentru a atrage investitii, pentru a restaura increderea in fundamentele economice ale tarii.

"Pot sa spun ca este vocatia FMI sa i se ceara ajutorul cand o tara se confrunta cu o situatie dificila sau are nevoie de profesionalismul si disciplina cu care suntem noi, de obicei, asociati", a explicat oficialul FMI.

Directorul general al FMI s-a intalnit, cu ocazia vizitei, cu premierul Victor Ponta, cu presedintele Traian Basescu, cu directorul general al Petrom, Mariana Gheorghe, cu oameni de afaceri si politicieni.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, Christine Lagarde a felicitat autoritatile romane pentru incheierea cu succes a acordului finalizat in luna iunie, precum si pentru iesirea Romaniei din procedura de deficit bugetar excesiv.

Istoricul acordurilor anterioare

Boardul Fondului Monetar International (FMI) a anuntat, la finele lunii trecute, incheierea cu succes a acordului Romaniei cu FMI, cel de al doilea acord de tip stand-by, constatand indeplinirea tuturor tintelor importante, a actiunilor prealabile si remarcand progresele in directia stabilitatii macroeconomice si pe calea reformelor structurale.

Acordul stand-by in valoare de 3,5 miliarde de euro (reprezentand aproximativ 300% din cota pe care Romania o are la Fond) a fost aprobat initial pe 25 martie 2011, fiind unul preventiv prin care fondurile urmau sa fie atrase numai in caz de necesitate.

In anul 2009, Romania a luat un imprumut stand-by pe 24 de luni, in valoare de 12,95 miliarde de euro de la Fondul Monetar International, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE si Banca Mondiala.

Din acest aranjament cu FMI au fost trase sapte din cele 8 transe prevazute, insumand 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro). In ceea ce priveste cea de-a 8-a transa, aceasta a fost considerata, la solicitarea autoritatilor romane, ca fiind de tip preventiv si, in contextul evolutiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasa.