Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Furtuna din zona euro s-a calmat, insa FMI insista pentru supraveghere bugetara stricta. Ce inseamna pentru Romania

Furtuna din zona euro s-a calmat, insa FMI insista pentru supraveghere bugetara stricta. Ce inseamna pentru Romania


Fondul Monetar International continua presiunile pentru o uniune mai stransa intre tarile din zona euro. Pasul urmator in proiectul de federalizare ar fi infiintarea unei autoritati bugetare centrale, care sa supravegheze indeaproape economiile tarilor membre si sa garanteze suport in cazul unor noi socuri economice.

Un raport publicat de FMI arata ca bugetul comun al zonei euro ar putea fi in valoare de pana la 2,5% din PIB tarilor membre. Fondul s-ar constitui din contributii anuale, suficiente pentru a asigura acelasi nivel de protectie impotriva socurilor pe care il furnizeaza guvernul federal al Germaniei, landurilor. Un astfel de buget va fi insotit de inasprirea supervizarii, inclusiv o suspendare a platilor catre un stat, daca acesta nu respecta reglementarile privind deficitul si datoria.

FMI a tras semnalul de alarma si a avertizat din nou zona euro de necesitatea infiintarii unei autoritati bugetare centrale, care printr-o buna coordonare, ar putea reduce dezechilibrele.

"Au existat discutii inca de cand a fost creata zona euro, iar rapoartele care au fost facute initial discutau despre necesitatea uniunii si la nivel fiscal si la nivel monetar, dar s-a considerat ca poate fi amanata pentru ca, din punct de vedere politic, nu exista apetit pentru asa ceva", a declarat analistul economic Aurelian Dochia pentru Business24.

Formele de economisire pe care le propune FMI

Bugetele comune ar putea lua mai multe forme, potrivit FMI.

In primul rand ar trebui sa existe un fond pentru "zile negre", care sa distribuie bani tarilor lovite de socuri economice.

Analistul economic Aurelian Dochia sustine ca pentru fondul constituit pentru zile negre s-a creat mecanismul european de stabilitate financiara care cuprinde un fond ce poate fi utilizat in conditii de criza si care are aproximativ 700 miliarde euro care sunt promise de tarile membre.

"Este un prim pas solid in directia asta", a declarat Dochia.

De asemenea, ar putea exista un fond comun de asigurare de somaj, din care sa fie ajutate tarile cu dificultati pe piata muncii.

In acelasi timp se merge si in directia unui mecanism de rezolutie pentru uniunea bancara, sub controlul Comitetului unic de rezolutie, pentru a se asigura ca, in timpul procesului de restructurare, banca beneficiaza de un sprijin financiar pe termen mediu.

Fondul respectiv ar fi finantat prin contributii ale sectorului bancar, inlocuind fondurile nationale de rezolutie ale statelor membre care fac parte din zona euro si ale statelor membre care participa la uniunea bancara.

O alta idee care face pasi mici si care va progresa este sistemul de garantare al depozitelor, mai crede analistul.

"Criza europeana este cea care a detreminat miscarile si studiile in vederea gasirii unor solutii, iar printre solutiile acestea este si directia in care se considera ca trebuie cantarite mecanismele institutionale europene", a declarat Dochia.

Germania, actorul cheie in decizia de infiintarea a autoritatii bugetare centrale

Potrivit analistului economic, ideea de infiintare a unei autoritati bugetare centrale se va confrunta cu rezistenta Germaniei, care va avea o pozitie diferita deoarece tarile care nu au probleme financiare vor fi nevoite sa achite "nota de plata" a unei viitoare crize.

"Decizia depinde de Germania pentru ca este actorul cheie. Acum, dupa ce Germania a terminat cu alegerile, toata lumea asteapta sa vada in ce masura Angela Merkel doreste sa faca niste pasi in zona proiectului european", sustine Dochia.

Insa o autoritate bugetara centrala nu va insemna neaparat ca tarile care nu au probleme financiare vor achita "nota de plata".

"Distribuirea riscului fiscal inseamna ca, in orice moment, tarile care trec prin conditii ciclice mai bune, le sustin pe cele in situatie diametral opusa si nu inseamna ca aceleasi tari se vor afla intotdeauna in situatia de a da sau de a fi beneficiari", se arata in raport.

Romania, dependenta de politicile din zona euro

"Chiar daca nu suntem in zona euro, noi suntem foarte dependenti de politicile din zona euro, este de parere Aurelian Dochia.

"Suntem foarte puternic integrati pe de o parte datorita deschiderii economiei si pe de alta parte, datorita marimii economiei", completeaza analistul. Acesta considera ca BNR trebuie sa tina seama de decizia Bancii Cenrale Europene, desi nu suntem membrii in zona euro. O discrepanta intre Romania si zona euro s-ar traduce prin miscari de capital, fie de intrari, fie de iesiri si ar putea sa aibe efecte destabilizatoare, sustine analistul.

Daca in anul 2015 Romania adera la zona euro, acest lucru va insemna o cedare a unei parti a suveranitatii si a capacitatii de a decide anumite elemente de politica economica.

"Pare la prima vedere neplacut acest lucru si de fiecare data cand cineva te constrange, reactia este sa te gandesti ca nu e bine. Toate tarile din zona euro vor trebui din ce in ce mai mult sa tina seama de FMI. Noi o facem deja, dar probabil lucrul acesta se va adancii.

Indiferent de miscarile noastre interne, pana la urma, va exista un subtrat foarte puternic, care va decide in ce directie ne indreptam, in functie de ceea ce se intampla si se decide la nivelul UE, a concluzionat Dochia.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 1654 ori