Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Constantin Rudnitchi: Fara FMI!

Constantin Rudnitchi: Fara FMI!


Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu a lansat saptamana trecuta o idee curajoasa. Isarescu spune ca ar trebui ca, din 2013, Romania sa nu mai aiba un acord cu Fondul Monetar International (FMI).

Argumentul guvernatorului BNR pentru renuntarea la prelungirea la acordul cu FMI este cat se poate de interesant si anume acela ca "daca te mai lungesti intr-un asemenea acord, nu va mai fi un mesaj bun". Ideea lui Mugur Isarescu este ca investitorii vor putea crede ca un nou acord cu FMI indica de fapt incapacitatea economiei romanesti de a se reforma.

Cu alte cuvinte, un nou acord cu FMI ar fi ca un bumerang pentru Romania: in loc sa-i aduca credibilitate, intelegerea ar transmite un semnal de vulnerabilitate. Este interesanta aceasta optiune in primul rand prin prisma cunoscutei diplomatii cu care, de-a lungul timpului, Mugur Isarescu ne-a obisnuit sa trateze temele legate de finantatorii internationali. De data aceasta, Isarescu are o optiune transanta.

Isarescu nu este nici primul, nici ultimul, care pledeaza pentru o schimbare a relatiei Romaniei cu FMI. Este insa in acest moment demnitarul cu rangul cel mai inalt care spune acest lucru. Anul trecut, spre exemplu, Theodor Stolojan propunea ideea renegocierii acordului cu FMI. Analisti sau oameni politici din tot spectrul politic au opinat pe tema acordului cu FMI. S-a spus ca are clauze secrete, ca a fost facut in interesul bancilor straine care activeaza in Romania sau ca banii imprumutati au avut destinatii necunoscute. Nu are sens sa comentam aici si acum toate aceste lucruri mult discutate la vremea respectiva.

Trei lucruri merita mentionate referitoare in ceea ce priveste acordul stand-by si prelungirea acestuia prin acordul de precautie. Primul, este acela ca suma a fost gresit calibrata si cea mai buna dovada in acest sens este ca o parte din bani nu au mai fost folositi. Al doilea, acordul a fost necesar Romaniei. Pentru ca, orice s-ar spune, a adus banii cei mai ieftini, adica la cele mai mici dobanzi. Al treilea, masurile din acord se puteau negocia si aplica altfel.

Mai are Romania nevoie de un nou acord cu FMI?

Anul viitor, Romania mai are nevoie de un nou acord cu FMI? In mod normal, nu. De ce? In primul rand, pentru ca Romania va semna pactul fiscal. Noul tratat fiscal si principiile guvernantei economice vor impune Romaniei o stricta disciplina financiara. De altfel, principalul atuu, recunoscut unanim, al tratatului fiscal este tocmai ca se concentreaza asupra disciplinei bugetare a statelor europene.

Regulile asa-numitului "semestru european" sunt extrem de stricte si impun asumarea si transmiterea catre Comisia Europeana a strategiei fiscal-bugetare, urmarirea si respectarea indicatorilor cuprinsi in strategie si, de asemenea, controlul asupra bugetului de stat. In plus regulile europene pot conduce la declansarea procedurii de infringement pentru deficit excesiv, iar datoria publica este atent controlata prin pactul fiscal.

Asadar, institutiile europene vor avea toate parghiile si regulile pentru a impune disciplina bugetara sau pentru a se asigura ca economiile europene se intorc la parametrii consfintiti in Tratatul de la Maastricht. Institutiile europene au si vor avea la indemana mijloace de presiune, coercitive, pentru a penaliza eventualele devieri de la disciplina fiscala si bugetara. Este vorba despre posibilitatea blocarii fondurilor europene sau despre aplicarea unor amenzi pentru statele care nu respecta prevederile europene privind obligatiile bugetare asumate. Un eventual acord cu FMI, incheiat in anul 2013, ar dubla prevederile europene privind consolidarea fiscala la nivel macroeconomic.

Un nou acord cu FMI nu ar trebui sa mearga in "adancimea economiei"

Indiferent daca Romania va avea sau nu un acord cu FMI, acesta nu ar mai trebui sa mearga in adancimea economiei reale. Acordul n-ar mai trebui sa prevada privatizari, pentru ca nu poate tine cont de momentul vanzarii (de obicei, defavorabil vanzatorului) si nici de strategia nationala pe care un stat trebuie sa o aiba in vedere intr-un moment atat de complicat.

Daca s-a ajuns pana acolo incat prin acordul cu FMI se stabileste programul metroului bucurestean, insemna ca statul roman nu mai exista. Daca s-a ajuns ca prin acordul cu FMI sa se impuna renegocierea unui contract de constructie a liniei ferate Valcea-Valcele, atunci institutiile statului inseamna ca nu mai exista.

Daca s-a ajuns ca prin acordul cu FMI sa se puna conditiile reformei sistemului public de sanatate, sa se prevada conditia rezilierii contractelor bilaterale din energie, daca s-a ajuns ca acordul sa impuna numarul de angajati ce urmeaza a fi concediati de la Posta Romana, daca s-a ajuns ca in cadrul acordului sa se impuna lichidarea Companiei Nationale a Huilei, daca s-a ajuns ca acordul cu FMI sa prevada ca Tarom sa renunte la o aeronava inchiriata, atunci Romania nu mai are decat doua posibilitati: ori il numeste oficial pe reprezentantul FMI ca prim-ministru, ori renunta la acordul de imprumut. A

ctualul acord cu FMI are in vedere doar o echilibrare financiara, care, fara indoiala, trebuie luata in seama, dar nu cuprinde masuri de dezvoltare a economiei sau unei ramuri. Sa fim realisti. Acordurile de imprumut cu FMI si Banca Mondiala, incheiate dupa anul 1990, nu au reusit nimic la nivelul companiilor de stat, poate cu exceptia privatizarii si inchiderii unor foste companii de stat.

In materie de restructurare pozitiva a companiilor de stat, Romania s-a invartit in acelasi cerc vicios, indiferent daca a avut sau nu un acord cu FMI. In concluzie, solutia restructurarii companiilor trebuie sa fie asumata de guvern si nu impusa de acordurile de finantare.

Este anormal ca atat deciziile curente ale institutiilor statului, de administrare a economiei, cat si cele strategice sa fie conditionalitati punctuale ale unui acord de imprumut cu FMI. In fapt, statul roman isi delega autoritatea administrarii catre FMI. L-am intrebat in cadrul unei emisiuni de la un post de radio pe profesorul universitar Bogdan Murgescu (istoricul care a scris o carte ce descrie mecanismul reducerii decalajelor economice pe parcursul a cinci secole): "ce poate face Romania pentru a reduce decalajele ce o despart de tarile dezvoltate din Uniunea Europeana?".

Raspunsul a fost: "sa creeze institutii solide". Nu investitiile straine directe, nu cresterea economica sau productivitatea, ci institutiile. Din acest punct de vedere, acordul cu FMI desfiinteaza institutia Executivului in Romania. Daca Romania nu va fi in stare sa administreze economia si bugetele de stat corect si profesionist, atunci urmatorii ani vor insemna capitularea statului.

Din aceste motive, Romania ar trebui sa continue, cu orice risc, in anul 2013, fara FMI.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 2095 ori