Provocările IMM-urilor românești în 2024. Legi noi, directive europene în pregătire, probleme de fiscalitate și perspective de viitor

Odată cu promulgarea Legii 296/2023, fluctuațiile fiscale și economice cu care urmează să se confrunte întreprinderile românești anul viitor au acaparat dialogul public.

Maria Gabriela Horga, deputat PNL, vicepreședinta Comisiei pentru Buget, Finanțe și Bănci a Camerei Deputaților și lector universitar la Facultatea de Administrare a Afacerilor cu predare în limbi străine din cadrul Academiei de Studii Economice din București a fost prezentă la emisiunea Business Focus organizată de Ziare.com, unde a detaliat contextul macroeconomic al Legii 296/2023.

Totodată, deputatul a punctat care sunt câteva strategii pe care IMM-urile ar trebui să le aibă în vedere în climatul economic curent și ce inițiative legislative și directive europene ar putea influența puternic mediul de afaceri românesc în 2024.

Gabriela Horga susține parte din măsurile luate în ultima lege care completează Codul Fiscal pentru asigurarea sustenabilității sistemului fiscal-bugetar al României. „Cred că statul trebuie să fie primul care trece prin acest filtru al stopării risipei și al reducerii cheltuielilor. Bineînțeles că volumul măsurilor care reduc cheltuielile bugetare ar trebui să fie mai mare, dar este un pas important faptul că discutăm despre această necesitate și că povara nu trebuie să meargă numai pe plătitorii de taxe și impozite.”

În legătură cu măsurile fiscale, dirijate către mediul privat, deputatul PNL și-a reiterat încrederea în păstrarea cotei unice de impozitare și a impozitului pe dividende la nivelul de 8%. „Acestea asigură competitivitate fiscală pentru România și atractivitate pentru investitori. De aceea sunt importante. Ne-am luptat pentru păstrarea pragului de 500.000 de euro pentru micro-întreprinderi și am blocat acel plafon de 30% profitabilitate, dincolo de care o micro-întreprindere trecea de la impozit pe cifră de afaceri automat la impozit pe profit.”

Gabriela Horga a punctat că nu putem stabili regimul fiscal în funcție de profitabilitate, susținând că un astfel de principiu va descuraja inițiativa privată și microîntreprinderile care, prin definiție, reușesc să înregistreze profituri mai mari. „Pentru că ăsta este rolul lor. Sunt întreprinderi suple, creative, inovative, care vin cu ceva nou și au un grad de profitabilitate mare pentru că nu au costuri de funcționare mari. În acest context este injust să stabilești nivelul de impozitare și regimul fiscal în funcție de rata profitului.”

Totodată, deputatul PNL a pus accentul pe importanța păstrării cotei standard de TVA, în contextul în care puterea de cumpărare este afectată pentru cetățeni și pe fondul inflației ridicate la nivel european.

Toate modificările cuprinse în Legea 296 sunt jaloane cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de la eliminarea inechităților și excepțiilor pentru anumite categorii de contribuabili, cum ar fi sectoarele construcțiilor și agriculturii, până la reducerea risipei bugetare. „Trebuie să recunoaștem că de multe ori, în ultimii ani, Codul Fiscal a fost modificat și au existat tot felul de intervenții punctuale asupra legislației: relaxări pentru anumite categorii de contribuabil, excepții, dar acestea nu fac decât să mute povara de la un sector al economiei la altul”, susține deputatul. „Ele sunt binevenite când vrem să susținem un sector, dar trebuie acordate pe o perioadă limitată de timp. Nu pot fi pe o perioadă nelimitată pentru că, practic, mutând povara de la un sector la altul, excepțiile ajung să genereze frustrare pentru aceștia, inechități, dezechilibre, oportunități de optimizare fiscală, chiar evaziune fiscală. Și atunci, în timp, trebuie să revenim la un sistem fiscal echitabil pentru toată lumea.”

Parlamentarul a admis realitatea faptului că va exista un impact asupra sectoarelor vizate de reducerea beneficiilor fiscale pe termen scurt, justificând totuși deciziile guvernului de coaliție printr-o nevoie a mediului de afaceri de predictibilitate. ”Ele (n.r. modificări în regimurile fiscale) să nu se facă de azi pe mâine. Aici este un minus al acestei legi, pentru că din nevoia de a atinge ținta de deficit s-au făcut modificări într-un ritm mult mai rapid. Dar dezbaterea a existat, pentru că toată vara au fost discutate aceste măsuri. Nu au venit peste noapte”, a explicat Gabriela Horga.

RO e-Sigiliu și e-Factura. Termene de implementare și adoptare de către mediul de afaceri

Cele două sisteme sunt extrem de importante pentru reducerea VAT gap-ului și pentru lupta cu evaziunea fiscală. Gabriela Horga s-a declarat o mare susținătoare a sistemului e-Factura pentru că va aduce mult mai multă transparență în sistemul fiscal și va fi un instrument atât de simplificare pentru mediul de afaceri, prin renunțarea la anumite declarații fiscale, cât și un instrument de combatere a evaziunii fiscale.

Actul normativ care reglementează e-Factura, facturarea electronică, Ordonanța 120/2021, a fost anul trecut în dezbatere în Camera Deputaților, în Comisia de Buget Finanțe și Bănci, din care face parte deputatul PNL, aceasta menționând că a contribuit la adăugarea unui amendament privind introducerea facturării obligatorii în relația Business-to-Government (B2G).

Practic, prin acest amendament, explică Gabriela Horga, operatorii economici stabiliți în România au obligația să emită facturi electronice în relația cu autoritățile publice și să le transmită prin Sistemul Național privind factura electronică e-Factură. Mai clar, prin acest amendament s-a stabilit faza de pilot a programului pentru cei care sunt în relația B2G.

Acum, mai departe, trebuie să urmeze și ceilalți pași, astfel încât să se implementeze sistemul și în relația Business-to-Business (B2B). Această perioadă este programată pentru 2024, adică trecerea la etapa următoare a facturării electronice obligatorii pentru companii. Eficiența implementării facturării electronice obligatorii va depinde foarte mult de ANAF și de modul în care ANAF reușește să răspundă problemelor semnalate de companii, a punctat Horga.

„Pentru că sistemul va trebui să funcționeze. Una este etapa de pilot în care avem mult mai puține companii rulate care sunt în relația cu autoritățile publice și alta e când toate facturile vor trebui să treacă prin acest sistem, ceea ce va fi și o formă de simplificare. Dar ANAF va trebui să răspundă tuturor problemelor ridicate de companii: de la probleme cu funcționarea serverelor ANAF până la neclaritățile conținute în documentația suport ANAF, până la întrebările legate de protecția datelor pentru firmele respective.”

RO e-Sigiliu și e-Factura au ca scop, după cum a explicat deputatul, consolidarea capacității administrației fiscale, prevenind în mod eficient evaziunea fiscală și ajutând în lupta împotriva fraudei, în special în domeniul TVA, România aflându-se în topul țărilor care se confruntă puternic cu această problemă la nivelul Uniunii Europene.

Sistemele vor ajuta la creșterea gradului de colectare și vor asigura resursele necesare implementării tuturor programelor pentru susținerea mediului de afaceri și a programelor de dezvoltare și de investiții pe care Parlamentul le are în pregătire.

„Dacă vorbim de faptul că resursele statului trebuie cheltuite cu mai multă rațiune, în același timp trebuie să vorbim și de faptul că avem nevoie de o colectare mai eficientă și facturarea electronică este un instrument prin care, în mod real, putem crește colectarea”, a punctat Gabriela Horga.

Versiunea pilot a programului, axată pe relația B2G a companiilor se află deja în derulare, pentru ca ANAF să aibă ocazia să poată îmbunătăți hibele existente în sistem înainte de extinderea sa la nivel B2B. Deputatul a punctat că în 2024 va exista o perioadă de adaptare și o adopție incrementală a sistemului înainte de momentul în care autoritatea fiscală ar putea începe să penalizeze companiile care întârzie în a folosi sistemul.

Măsuri legislative în pregătire de la Comisia Europeană pe care mediul de afaceri românesc ar trebui să le urmărească în 2024

Comisia Europeană a publicat în septembrie noi propuneri pentru un regulament privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale și pentru o directivă privind instituirea unui sistem fiscal pentru IMM-uri bazat pe sediul social.

Sistemul fiscal pentru IMM-uri bazat pe sediul social le va oferi IMM-urilor care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier prin intermediul sediilor permanente opțiunea de a interacționa cu o singură administrație fiscală – cea a sediului social – în loc să fie nevoite să respecte mai multe sisteme fiscale. Această propunere va spori securitatea și echitatea în domeniul fiscal, va reduce costurile de asigurare a conformității și denaturările de pe piață care influențează deciziile întreprinderilor, reducând totodată la minimum riscul dublei impuneri, al supraimpozitării și al litigiilor fiscale.

Pe de-o parte, propunerea Comisiei privind combaterea întârzierilor plăților în tranzacțiile comerciale introduce un termen de plată de maxim 30 de zile. „Aici vorbim în primul rând de întârzierile cauzate de autoritățile publice la plata obligațiilor și este o măsură corectă, care ține cont de faptul pe care trebuie să-l conștientizeze și autoritățile din România mai mult, și anume că contribuabilul trebuie să fie pe picior de egalitate cu statul și să primească tratament egal. Dacă noi cerem contribuabilului să respecte data de 25 a lunii când depune declarații fiscale și își plătește impozitele, urmând ca apoi să impunem dobânzi și penalități, atunci și statul trebuie să fie la fel de corect cu contribuabilul care îi prestează diverse servicii și să-l plătească la timp”, a contextualizat Gabriela Horga.

Conform explicațiilor deputatului, propunerea legislativă este una necesară dacă ținem cont de datele oferite de Comisia Europeană care au arătat în momentul prezentării propunerii că termenul mediu de plată la nivelul Uniunii Europene, în cazul unor autorități publice, depășește chiar și 200 de zile.

Atunci când termenul depășește un număr atât de mare de zile, aceste întârzieri pot cauza și falimente ale companiilor. Propunerea Comisiei vine să combată aceste practici care au dus la un sfert din falimentele de la nivel european din ultimii ani, susține deputatul PNL.

Sistem fiscal pentru IMM-uri bazat pe sediul social (HOT) presupune instituirea unui sistem pentru IMM-urile care fac afaceri la nivel european, nu doar în țara mamă, baza pe sediul social. Este un fel de one-stop-shop în ceea ce privește calculul impozitului pe profit și, conform explicațiile deputatului PNL, este o măsură foarte bine-venită pentru IMM-uri, pentru că este foarte greu pentru un o companie să cunoască regulile de calcul ale impozitului pe profit în fiecare jurisdicție, cum se fac amortizările, care este regimul fiscal și costurile pentru un IMM care nu se compară ca cifră de afaceri cu o multinațională.

Costurile de conformare pentru un IMM sunt mult mai mari atunci când încearcă să facă afaceri la nivel european și, practic, acestea vor trebui să își calculeze impozitul pe profit atunci când au sediu permanent și în alt stat, după legislația națională din statul pe suprafața căruia au sediul social. Chiar și atunci când aceste companii își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier, prin intermediu unor sedii permanente, au opțiunea de a interacționa cu regulile unei singure administrații fiscale – cea a sediului social, fără a fi nevoite să respecte legislația mai multor sisteme fiscale și să-și atingă această nevoie de simplificare.

Rolul principal al propunerii legislative din partea Comisiei Europene este susținerea companiilor care vor să se dezvolte la nivel european și care doresc să fie prezente în mai multe state europene. Un astfel de sistem susține și o echitate fiscală mai solidă și reducerea litigiilor și a poverilor fiscale pentru IMM-uri.

Supraimpozitarea multinaționalelor și impactul taxelor ridicate asupra mediului de afaceri

Gabriela Horga a explicat că, din punctul său de vedere taxa pe cifra de afacere a multinaționalelor a fost propusă și implementată fără a se ține cont de modelul de business, de sectorul de activitate sau de marja de profitabilitate a companiilor în cauză.

Exemplul folosit e cel al unor companii din diverse sectoare ale economiei care lucrează cu un volum foarte mare de tranzacții și chiar încasări, dar având marja profitului foarte mică. O taxă suplimentară pe cifra de afaceri va produce, deci, mari dezechilibre, iar guvernul ar trebui să facă o analiză clară asupra asupra efectelor pe care le va avea.

„Marile companii nu înseamnă numai multinaționale, înseamnă și companii românești. De asemenea, nu trebuie să privim capitalul străin ca un dușman al României, din contră. Aceste companii vin în România, investesc în România, creează locuri de muncă, sunt contribuabili care plătesc taxe corecte pentru angajații lor. Sunt companii care contribuie la creșterea PIB-ului României”, a punctat Horga.

Conform deputatului, există multe alte instrumente care pot fi folosite pentru a încuraja colectarea transparentizarea fiscală fără a afecta atractivitatea investițională a României. „Eu am avut chiar un amendament ca această taxă să funcționeze ca un instrument de disciplină financiară. Am propus împreună cu alți colegi ca această taxă să funcționeze ca un credit fiscal. Dar a fost un amendament care nu a fost acceptat. Propunerea presupunea ca cei care declară impozit pe profit mai puțin de 1% din cifra de afaceri, să plătească 1% pe cifra de afaceri. Dar dacă în anumiți ani, vor declara impozit pe profit mai mare decât ceea ce înseamnă 1% din cifra de afaceri, să-și poată recupera taxa plătită anterior de diferența între 1% și 16% impozit pe profit. Plătesc astăzi, dar dacă ajung la o disciplină fiscală de a plăti impozit pe profit mai mare, atunci pot recupera ceea ce au plătit anterior.”

O altă problemă pe care a ridicat-o deputatul se referă la faptul că, și în țara noastră, a crescut deosebit de mult economia digitală, așa-numita economie de platformă. În acest context, companii românești intră în competiție directă cu altele care deși deservesc și publicul românesc, nu se află în jurisdicția ANAF și astfel apar diferențe puternice la nivelul taxării.

„Țara și economia noastră nu mai sunt izolate, deci competiția vine de peste tot. Această taxă devine deci o piedică în dezvoltarea mediului de afaceri, aplicându-se tuturor companiilor cu cifră de afaceri peste 50 milioane de euro indiferent că sunt cu capital românesc sau străin. Mai mult, aici Consiliul Uniunii Europene a aprobat în decembrie 2022 o directivă referitoare la impozitarea cu 15% a profiturilor multinaționalelor. Deci am făcut deja un pas înainte pentru impozitarea celor care chiar dacă nu sunt prezenți efectiv pe teritoriul unei țări, deservesc un public.”

Directiva se referă în primul rând la giganții digitali din zona tec, iar această schimbare legislativă a fost discutată la nivelul OCDE și G20 și include și realocarea drepturilor de impozitare. Astfel, prin aplicarea acestei directive chiar se va face dreptate, susține Gabriela Horga, pentru că vor fi impozitați și cei care nu sunt prezenți pe piața românească, dar au clienți.

O altă directivă despre care actorii din mediul de afaceri ar trebui să se informeze este și propunerea Business in Europe: Framework for Income Taxation (BEFIT) care vine în continuarea acestei propuneri de directive. BEFIT se adresează companiilor cu cifră de afaceri peste 750 milioane de euro care fac profit în țări unde nu au sedii fizice.

„Companiile trebuie să facă față economiei digitale și deschise, iar legislația noastră trebuie să se flexibilizeze astfel încât să permită mai multă lichiditate, acces la finanțare pentru ca firmele românești să fie competitivi pe termen lung”, a punctat deputatul.

Strategii și inițiative de avut în vedere pentru asigurarea lichidității și profitabilității proceselor în sectorul IMM în 2024

Conform deputatului PNL Gabriela Horga, în sectorul IMM cu precădere, dar și la nivelul publicului general, există o nevoie stringentă pentru o mai bună educație financiară. Companiile se confruntă cu volatilitatea și imprevizibilitatea mediului economic, atât la nivel național, cât și european. Suntem încă limitați în ceea ce privește aprovizionarea și deficitul de forță de muncă.

Legat de strategiile optime pentru companiile românești în anul 2024, pentru ca acestea să-și asigure lichiditatea și profitabilitatea în climatul actual, este crucial să abordăm problema forței de muncă, susține Horga. ”Mulți angajatori și investitori care intră sau își desfășoară deja activitatea în România se confruntă cu dificultăți în a găsi forță de muncă disponibilă. Acest aspect este esențial pentru investițiile mari, fie Greenfield, fie Brownfield, pe piața românească. Sprijinirea învățământului dual este o inițiativă esențială pentru a răspunde acestei nevoi.

De exemplu, în Giurgiu, unde am fost aleasă, ne confruntăm des cu întrebări de la investitori privind disponibilitatea forței de muncă. Am reușit să obținem fonduri europene pentru un campus de învățământ dual în colaborare cu universitățile, autoritățile și investitorii. Aceste campusuri sunt vitale pentru pregătirea forței de muncă în meserii viitoare și cerute de mediul de afaceri”, a explicat Gabriela Horga.

În ceea ce privește aprovizionarea, deputatul a punctat faptul că există probleme la nivel european legate de sincopele în lanțurile de aprovizionare. Diversificarea lanțului de aprovizionare și reducerea dependenței de China sunt imperative, explică aceasta, deoarece doar astfel se pot reduce sincopele în producție. Fondurile europene, totodată, joacă un rol crucial în acest context, încurajând investițiile acolo unde există un deficit.

Pentru asigurarea lichidității, problema poate fi abordată din două perspective, conform deputatului PNL. Prima este accesarea programelor cu garanția statului, precum programul IMM Invest, care a fost deosebit de util în timpul pandemiei. Conform deputatului, programul a ajutat companiile să-și mențină activitatea și să-și asigure capitalul de lucru. Pe de altă parte, există și inițiative legislative pentru reducerea capitalurilor negative ale companiilor, astfel încât acestea să devină mai atractive pentru finanțatori.

”Ca parlamentar, am fost implicată în mai multe proiecte și inițiative legislative menite să susțină mediul de afaceri. Am lucrat la scheme de garantare și suport pentru IMM-uri în fața crizelor, precum și la cote de impozitare mai mici pentru câștigurile la bursă, cu scopul de a stimula investițiile pe piața de capital românească.

Am introdus măsuri pentru eliminarea supraimpozitării contractelor part-time și pentru acordarea de bonificații companiilor care declară profituri impozabile mai mari decât în anul precedent. Aceste măsuri au fost eficiente în stimularea conformării voluntare la plata impozitelor”, a explicat deputatul.

...citeste mai departe despre "Provocările IMM-urilor românești în 2024. Legi noi, directive europene în pregătire, probleme de fiscalitate și perspective de viitor" pe Ziare.com

Încasări nefiscalizate de peste 10 milioane de lei depistate de ANAF prin plăți ramburs. Legea care obligă de aproape 2 ani curierii să declare astfel de tranzacții

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a identificat o serie de persoane care au încasat rambursuri de peste 10 milioane lei fiecare fără să îşi declare veniturile din vânzarea...

Cum se compară regimul fiscal din România cu cele mai mari scumpiri de impozite ale vecinilor europeni. Ce țări au mărit dările în 2024

În 2024, mai multe țări europene au implementat creșteri simțitoare ale impozitelor ca parte a politicilor lor fiscale, de cele mai multe ori gândite să facă față presiunilor puse de...