Mirajul Ordonanței Austerității: Măsuri care dau bine pe hârtie, dar nu vor salva găurile din bugetul de stat. „Asistăm din nou la ascunderea gunoiului sub preș”

Ministerul Finanțelor a transmis luni, 2 septembrie, o serie de măsuri de austeritate cu scopul de a reechilibra deficitul bugetar, după ce la finalul lunii august, prim-ministrul Marcel Ciolacu a propus Comisiei Europene un acord pe 7 ani pentru reducerea acestui deficit, apreciat pentru primele 7 luni ale anului la 4% și estimat de mai mulți economiști la peste 8% la final de 2024.

Economistul Adrian Negrescu, în dialog cu Ziare.com, a explicat că majoritatea măsurilor propuse de guvern sunt identice cu alte ordonanțe identice care au fost publicate în ultimii ani și care nu au reușit în niciun fel de aibă efectul scontat de autorități.

Mai mult, acesta a punctat că Ordonanța Austerității, la o lectură mai atentă, arată mai degrabă ca un efort de a demonstra autorităților europene că se fac demersuri pentru reducerea deficitului, doar pentru a recupera șansele ca România să încaseze tranșa a 3-a din Planul Național de Redresare și Reziliență, fără transparentizarea concretă a calculelor care să demonstreze fiabilitatea măsurilor propuse.

Proiectul ar urma să fie publicat miercuri, 4 septembrie, și conține măsuri care includ înghețarea angajărilor la stat până la finalul anului, tăierea achizițiilor publice pentru mobilier sau consultanță în structurile instituțiilor de stat, precum și acele măsuri care țin de amnistia fiscală, despre care s-a discutat aici. Totodată, guvernul propune un mecanism de redirijare a banilor necheltuiți de instituțiile de stat către bugetul general, totul într-un heirup de colectare de fonduri pentru a diminua ecartul dintre venituri și cheltuielile bugetare când se va trage linia la finalul anului.

Ce propun guvernanții pentru a remedia derapajul bugetar pentru 2024

Una din măsurile propuse de Ministerul Finanțelor se referă la tăierea salariilor angajaților care administrează fonduri europene și stimulentele fiscale: Se precizează în documentul care a apărut în ultima formă în presă că „în anul 2024, în perioada septembrie 2024 – decembrie 2024 nu pot fi acordate stimulente din fonduri europene personalului care are atribuții în implementarea fondurilor externe nerambursabile și rambursabile”.

Astfel, măsura se referă la sporuri salariale pentru angajații din sectorul public care nu atrag fonduri europene. În anumite cazuri, salariile în cauză vor scădea, spun guvernanții, și cu 50%. Practic, funcționarii publici care nu atrag bani europeni sau care au proiecte blocate își vor pierde bonusurile, în această categorie intrând și primarii, după cum exemplifica Infofinanciar într-un articol pe tema unei versiuni preliminare a acestei ordonanțe.

Tot în ceea ce privește angajații la stat, Guvernul a decis că orice plăți salariale stabilite prin hotărâri judecătorești vor fi eșalonate, începând din 2025, pe o perioadă de 5 ani. Aceste plăți vor fi ajustate conform ratei inflației și se vor aplica „corespunzător prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 115/2023.”

Măsura nu este o noutate, acest sistem fiind deja pus la punct pentru angajații din mai multe sectoare care s-au aflat în această situație. De pildă, prin OUG nr. 115/2023 s-a stabilit că tranșele neplătite la final de 2023 din drepturile salariale câștigate de personalul bugetar în instanță se vor plăti eșalonat începând din acest an. Aceeași ordonanță prevede că sumele devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2024 se va realiza în marje de 5, respectiv 10% în primii doi ani, 25% în următorii doi ani și 35% în ultimul an de eșalonare. Practic, noutatea din ultima ordonanță ar fi extinderea unei proceduri de eșalonare deja existent și pentru anul următor.

Tăieri de bugete și îndatorări mai mari

În ceea ce privește limitarea cheltuielilor publice și impunerea unor restricții bugetare, ordonanța prevede măsuri privind marjele de cheltuieli ale autorităților publice. "În anul 2024, începând cu data de 1 septembrie, unii ordonatori de credite ai autorităților și instituțiilor publice nu pot efectua deschideri lunare de credite bugetare la titlul 'Bunuri și servicii' mai mari de 20% față de nivelul plății medii lunare aferente perioadei ianuarie – august 2024”. În plus, începând cu septembrie 2024, ordonatorii de credite din sectorul public au obligația „să limiteze cheltuielile pentru bunuri și servicii la media lunară a cheltuielilor din primele opt luni ale anului”, excepțiile fiind limitate la cheltuieli esențiale precum „medicamente, servicii medicale, îngrijirea bolnavilor și intervențiile în situații de urgență.”

De asemenea, ordonanța include și anumite măsuri care se referă la mult-discutata amnistie fiscală, care au fost incluse în actul normativ în ultima sa formă. Astfel, contribuabilii care își achită la termen impozitele pe profit sau pe veniturile microîntreprinderilor beneficiază de o bonificație de 3%, conform următoarei prevederi: „Contribuabilii plătitori de impozit pe profit, [...] beneficiază de o bonificație de 3% din impozitul pe profit anual/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în cazul în care aceste impozite au fost declarate și achitate integral, la termenele prevăzute de lege.”

În contextul fiscalității, ordonanța mai introduce o penalitate de nedeclarare începând cu 1 ianuarie 2025: „contribuabilul/plătitorul datorează începând cu data de 1 ianuarie 2025 o penalitate de nedeclarare de 0,10% (față de 0,8% în prezent) pe fiecare zi”. În același timp, se oferă oportunități pentru anularea dobânzilor și penalităților pentru obligațiile bugetare principale restante la 31 august 2024, cu condiția îndeplinirii cumulative a anumitor criterii: „Dobânzile, penalitățile și toate accesoriile aferente obligațiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv, se anulează în procent de 85% din valoarea acestora dacă sunt îndeplinite cumulativ o serie de condiții”.

Guvernul suspendă totodată finanțarea pentru evenimente comunitare și alte activități, cu excepția celor care marchează sărbători oficiale și sfârșitul de an, iar o încercare substanțială de redirijare a banilor publici către bugetul de stat va avea loc prin Fondul de Rezervă Bugetară. Astfel, începând cu 1 octombrie 2024, sumele reprezentând credite bugetare neutilizate de către ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat vor fi virate în Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului: „Potrivit proiectului de ordonanță, începând cu data de 1 octombrie 2024, sumele reprezentând credite bugetare neutilizate de către ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat vor fi virate în Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, la solicitarea Ministerului Finanțelor, în termen de 5 zile de la această solicitare.” Conform proiectului, o instituție care nu a cheltuit deja 70% din buget până la finalul lunii august va ceda 10% din bani către fondul de rezervă bugetară. Similar, instituțiile care nu au cheltuit măcar jumătate din banii primiți pentru proiecte europene trimit fondurile necheltuite către fondul de rezervă bugetară. Printre altele, proiectul de ordonanță mai prevede și posibilitatea de folosire a sumelor din fondul de rezervă al Guvernului pentru Casa de Pensii.

În plus, proiectul de act normativ ar lăsa unitățile administrativ-teritoriale să se împrumute mai mult. Plafonul de contractare a împrumuturilor s-ar dubla, la 2 miliarde de lei, iar limita superioară totală a îndatorării ar crește cu 1,5 miliarde de lei. De altfel, proiectul are și o mențiune privind finanțarea prin euroobligațiuni verzi a proiectelor de infrastructură privind transportul feroviar sau cu metroul. Această posibilă reglementare vine în contextul confirmării recente că metroul din Cluj-Napoca a pierdut finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență, după cum Ziare.com a explicat aici.

Adrian Negrescu: „E pur și simplu o austeritate de salon, cu iz de a nu nemulțumi pe nimeni și de a da senzația că se strânge cureaua”

În dialog cu Ziare.com, economistul Adrian Negrescu s-a declarat vădit neîncrezător în ultimul plan al Guvernului de a reduce deficitul bugetar. Acesta a punctat de la începutul discuției că nicio măsură din noua formă a ordonanței nu este nouă, dar și că în cazurile trecute actele normative nu au avut defel efectul scontat: „Am mai văzut astfel de ordonanțe de austeritate în ultimii doi ani. Practic este o ordonanță copy-paste, cu fragmente luate cuvânt cu cuvânt din ordonanțele anterioare care își propuneau același lucru: să reducă cheltuielile cu bunuri și servicii care în primele șapte luni ale anului creșteau cu peste 25%.

Rămâne de văzut dacă această măsură va fi de ajuns pentru a limita deficitul bugetar care trecea după primele șapte luni ale anului de 70 de miliarde de lei și dacă toate celelalte măsuri propuse în această ordonanță a austerității se vor dovedi reale, dincolo de ceea ce scrie pe hârtie. Pentru că vedem acolo foarte multe lucruri care țin de organizarea ministerelor, de limitarea cheltuielilor și care, cel puțin din experiența ultimilor doi ani, nu au fost puse în practică”, a explicat economistul.

Negrescu a declarat că „asistăm din nou la ascunderea gunoiului sub preș. Încercăm să mutăm în anul 2025 o parte din cheltuielile publice în așa fel încât să scoatem deficitul bugetar undeva în orizontul lui 7%, față de 4% cât este după șapte luni. Va fi o misiune imposibilă să reducem cheltuielile cu această ordonanță, este doar o foaie de parcurs și nimic altceva, dovadă că nici celelalte ordonanțe ale austerității promulgate în ultimii ani nu s-au dovedit viabile și cheltuielile statului a crescut.”

Prin modul în care au fost structurate măsurile fiscal-bugetare, toate investițiile statului care nu țin de fonduri străine, implicit de bani europeni sau PNRR specific, vor îngheța complet, în condițiile în care bugetele de investiții vor fi complet redirijate pentru a acoperi gaura bugetară, mai ales pentru plata salariilor, a pensiilor mărite în septembrie și a celorlalte chelutuieli sociale.

Pe de altă parte, un lucru este sigur: investițiile statului în anul 2024, după această ordonanță, îngheață practic. Mă refer aici la toate celelalte investiții care nu au legătură cu PNRR-ul și cu celelalte programe de investiții europene. Restul vor fi înghețate, iar statul va încerca să folosească banii de investiții pentru a acoperi găurile din buget, mai ales plățile pentru salarii, pentru pensii și celelalte cheltuieli sociale.

„(n.r. măsurile de tăiere a cheltuielilor și redirijare a fondurilor de investiții) Nu au niciun efect din punct de vedere economic în momentul de față, dovadă și că această ordonanță nu este însoțită de o foaie de calcul: Cât facem economie, ca urmare a acestei ordonanțe a austerității? N-am văzut decât politicieni care vorbesc despre o sumă de 5 miliarde de lei din reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii. Ori 5 miliarde de lei e o picătură într-o mare de probleme, în condițiile în care deficitul bugetar este de peste 70 de miliarde de lei după primele șapte luni și probabil va trece de 100 de miliarde de lei la finele anului. 5 miliarde de lei nu acoperă nici măcar banii necesari pentru plata pensiilor majorate de la 1 septembrie, acolo avem nevoie de circa 10 miliarde de lei.

E pur și simplu o austeritate de salon, cu iz de a nu nemulțumi pe nimeni și de a da senzația că se strânge cureaua, când, de fapt, nu se întâmplă nimic și continuăm să taxăm din ce în ce mai mult populația și firmele, mai ales prin inflație. Această taxă ascunsă este la cel mai ridicat nivel din UE în continuare în țara noastră”, a punctat Adrian Negrescu.

Amnistia fiscală sau campania de imagine a Guvernului

Economistul se declară totodată neîncrezător în propunerile Guvernului privind atragerea rău-platnicilor înapoi către ANAF. „Amnistia fiscală este o măsură mai mult de imagine. Nu cred că va produce prea multe efecte. Autoritățile speră să adune mai bine de 9 miliarde de lei, dar nu cred că vor aduna mai mult de două-trei miliarde în cel mai optimist scenariu, pentru că se referă la datorii exigibile, la datorii pe care atât persoanele fizice, cât și cele juridice și le asumă.”

Economistul a explicat că dacă într-adevăr voiam, ca stat, să adunăm mai mulți bani la buget dintr-o amnistie fiscală, încercam să scoatem la lumină banii din evaziunea fiscală, din economia gri. „Să albim banii negri, banii de la saltea ai românilor, practic să le oferim posibilitatea de a-i duce în conturile bancare fără să-i taxăm pentru modul în care i-au dobândit. E o măsură care, practicată în alte țări, a dus la miliarde de euro în economie.”

La noi, din păcate, s-a mers pe o variantă simplificată, care cel puțin în cazul firmelor s-ar putea să nu funcționeze. Potrivit lui Negrescu, sunt peste 330.000 de firme cu datorii la stat, iar multe dintre ele nu și-au plătit taxele nu pentru că n-au vrut, ci pentru că nu au avut bani, în condițiile scăderii economice și a problemele de pe lanțurile de vânzări cu care se confruntă. Iar această facilitate de a oferi un credit fiscal de 3% în 2025 nu va face diferența în a determina oamenii să caute bani din piatră seacă și să plătească datoriile către stat. „Este o amnistie de salon, o amnistie de campanie electorală menită să demonstreze Comisiei Europene că facem ce putem pentru a aduna bani economie și, în acest fel, să primim tranșa 3 din acest PNRR”, a explicat acesta.

În prezent sunt peste 848.000 de români care au datorii la stat, pentru că nu au cu ce să le plătească, motiv pentru care inclusiv acea facilitate de a plăti jumătate din sumă în condițiile în care datoria e mai mică de 5.000 de lei sau trei sferturi din sumă dacă datoria depășește 5.000 de lei s-ar putea să nu funcționeze, pentru că e o problemă cu banii la români, nu cu dorința de a nu plăti sumele respective, a mai explicat Negrescu.

Practic, atât termentul de amnistie, cât și cel de austeritate își pierd din putere în momentul în care măsurile se dovedesc a fi fie incomplete, fie repetări ale unor rețete care nu au dat rod în trecut. „Dacă era extinsă și dacă voiam să aducă măcar un miliard de euro la bugetul de stat, trebuia extinsă la banii din economia subterană. Să facem o amnistie cum au făcut Franța, Germania, Austria, practic toate celelalte țări din Uniunea Europeană, care le-au propus oamenilor să scoată banii de la saltea și să-i aducă la bancă și să nu plătească taxe pentru ei. Am putea să repatriem astfel averile mutate în țări cu regimuri offshore în tot felul de conturi, fără să fie taxați. Asta ar însemna o amnistie fiscală, cu un efect semnificativ din punct de vedere financiar. Altfel e doar o modalitate menită să se demonstreze că se face ceva pentru a se rezolva problema deficitului, dar mai mult la capitolul speranțe, nu neapărat concret, prin măsuri care într-adevăr să conteze”, a încheiat economistul.

...citeste mai departe despre "Mirajul Ordonanței Austerității: Măsuri care dau bine pe hârtie, dar nu vor salva găurile din bugetul de stat. „Asistăm din nou la ascunderea gunoiului sub preș”" pe Ziare.com

Guvernul a adoptat Ordonanța austerității, care aduce și o amnistie pentru datorii în mediul privat. Ce îi așteaptă pe patroni, datornici și pe angajații la stat

Executivul a avut miercuri, 4 septembrie, pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern analiza proiectului de Ordonanţă de Urgenţă privind amnistia pentru firme şi persoane fizice. Ministerul de...

Guvernul va lua azi decizii legate de amnistia fiscală. Proiectul care vizează peste 1,2 milioane de firme și persoane fizice cu datorii de peste 70 de miliarde de lei

Guvernul are pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri, 4 septembrie, analiza proiectului de ordonanţă de urgenţă privind amnistia pentru firme şi persoane fizice. Proiectul de ordonanţă de...