Guvernul lovește din nou în mediul privat. Și mai multe firme mici vor fi impozitate după o serie de schimbări recente ale legii

Ministerul de Finanțe a redesenat recent granițele dintre microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii și cele mari, lărgind pragurile de încadrare pentru toate categoriile. Alături de Cristian Păun, economist și profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale, am încercat să identificăm modul în care ultimele acte normative emise de Ministerul Finanțelor urmează să influențeze mediul privat, mai cu seamă prin lentila faptului că 1 ianuarie a adus cu sine noi impozite pe profit și cifra de afaceri pentru microîntreprinderi, prin Legea 296/2023.

Este vorba de două ordine de ministru publicate recent în Monitorul Oficial. În timp ce Ordinul MF 4.164/2024 aduce noi modificări în criteriile de mărime utilizate pentru clasificarea societăților comerciale în raport cu situațiile financiare anuale aferente exercițiului financiar al anului 2024, Ordinul MF 1.802/2014 ajustează criteriile de mărime pentru clasificarea societăților comerciale.

Ce modificări au fost aduse pragurilor de încadrare pentru societățile comerciale

Potrivit ultimelor acte normative, pentru microîntreprinderi limita totalului activelor a crescut de la 1.500.000 lei la 2.250.000 lei, iar cifra de afaceri netă de la 3.000.000 lei la 4.500.000 lei. În cazul întreprinderilor mici, totalul activelor a fost majorat la 25.000.000 lei, față de 17.500.000 lei anterior, iar cifra de afaceri netă la 50.000.000 lei, comparativ cu 35.000.000 lei anterior. În mod similar, pentru întreprinderile mijlocii și mari, limitele au fost menținute aceleași ca pentru cele mici, cu active totale de 25.000.000 lei și cifra de afaceri netă de 50.000.000 lei, potrivit unor explicații oferite de Avocatnet.ro.

Pentru grupurile de firme, Ordinul MF 4.164/2024 a revizuit criteriile de mărime astfel: pentru grupurile mici și mijlocii, totalul activelor a fost majorat la 125.000.000 lei, de la 105.000.000 lei, iar cifra de afaceri netă la 250.000.000 lei, de la 210.000.000 lei. În cazul grupurilor mari, aceste limite au rămas identice cu cele pentru grupurile mici și mijlocii.

Ordinul MF 2.844/2016 introduce, de asemenea, modificări privind raportarea privind durabilitatea pentru anumite entități, inclusiv pentru cele cu capital de stat și entitățile rezultate din reorganizare. Pentru aceste entități, limitele pentru totalul activelor și cifra de afaceri netă au fost aliniate la valorile de 25.000.000 lei și respectiv 50.000.000 lei. În cazul raportării consolidate privind durabilitatea pentru societățile-mamă ale unui grup, valorile au fost ajustate la 125.000.000 lei pentru totalul activelor și 250.000.000 lei pentru cifra de afaceri netă.

Aceste actualizări au fost justificate de Ministerul de Finanțe prin obligativitatea transpunerii în legislație a Directivei europene 2.775/2023, pentru ca pragurile enumerate mai sus să fie raliate la impactul inflației din anii recenți asupra criteriilor de mărime utilizate în raportările financiare. Schimbările ar trebui să asigure alinierea reglementărilor naționale cu standardele europene și să permită o evaluare mai precisă a entităților economice în funcție de mărimea și activitatea lor. Cu toate acestea, impactul financiar al măsurii în contextul economic prezent în România ar putea să aibă două tăișuri.

Ajustarea la inflație este necesară. Unde este problema

Cristian Păun, economist și profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale a explicat că, în teorie, o ajustare la inflație pentru aceste praguri este necesară:

„În primul rând aș începe cu importanța clasificării unei firme într-una din cele patru categorii cu care se operează în momentul de față la nivel european: microîntreprinderi, mici, mijlocii și mari. Importanța clasificării constă în cel puțin două aspecte: un aspect fiscal (regimurile fiscale aplicate firmelor este ajustat în funcție de dimensiunea acestora) și un aspect legat de subvenționarea sectorului IMM considerat sensibil prin problemele sale specifice (acces limitat la finanțare, dificultăți în a concura cu jucătorii puternici care deja au afaceri mature în spate, dificultăți în găsirea de clienți etc.).”

Potrivit economistului, clasificarea întreprinderilor în cele 4 categorii menționate are 3 criterii aplicate oarecum simultan: total active, dimensiunea cifrei de afaceri și numărul de angajați. Dacă două din aceste criterii sunt depășite în același timp, firma trece într-o altă categorie (fie în amonte, fie în aval). Ordinul de ministru actualizează astfel valoarea totală a activelor și valoarea totală a cifrei de afaceri, dar nu și numărul total de angajați.

„Având în vedere inflația cumulată din ultimii doi ani (peste 20%) și că sumele pentru aceste plafoane minime aferente activelor totale și cifrei de afaceri sunt în lei, o ajustare în sus este indicată și este în favoarea firmelor care nominal au crescut în cifră de afaceri și în active totale dar care real nu sunt ar trebui clasificate într-o altă categorie de firme. Și dacă plafoanele se modifică, și dacă rămân pe loc, ele afectează clasificarea întotdeauna. Dar ajustarea în sus cu inflația este clar în favoarea firmelor care nu sunt mutate dintr-o categorie în alta din motive legate de inflație și nu sunt legate de creșterea dimensiunii afacerii sau a vânzărilor sale în termeni reali (nu nominali)”, a punctat Păun.

Ce înseamnă ultimele modificări pentru impozitele la microîntreprinderi impuse prin Legea 296/2023: „Impozitul pe cifră de afaceri este extrem de nedrept”

Ultimul ordin de ministru a fost dat în contextul în care, de la începutul anului, microîntreprinderile au de-a face cu noi marje de impozitare a profitului și cifrei de afaceri.

Dacă în anul 2023 exista o singură cotă de impozitare, respectiv 1%, din anul 2024 vor fi două cote de impozit, respectiv: 1% pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depăşesc 60.000 euro inclusiv şi care nu desfăşoară o serie de activități identificate în lege prin anumite coduri CAEN specifice și 3% pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 60.000 euro și până în 500,000 euro; sau desfăşoară activităţi, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN precum activităţi de editare a jocurilor de calculator, activităţi de editare a altor produse software și alte câteva categorii care țin de domeniul IT, precum și facilități de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată, restaurante și catering, alimentație sau baruri, activități juridice sau asistență medicală.

Problema care se pune are de-a face cu modul în care aceste întreprinderi vor fi acum prinse într-un joc de redesenare a impozitelor pe care vor fi obligate să le plătească. Astfel, prin majorarea în sus a plafoanelor de clasificare în categoria IMM, practic, companii care s-ar fi clasificat la întreprinderi ”mici” rămân în categoria de microîntreprinderi. La microîntreprinderi avem acum două regimuri fiscale de impozitare a activității acestora: pe cifră de afaceri (venit) și pe profit. La regimul de impozitare pe venit avem două procente de impozit: de 1% și de 3%, în funcție de dimensiunea cifrei de afaceri, pragul fiind setat, culmea, în euro (nu în lei), 60.000 euro echivalent în lei (circa 300.000 lei pe an), a explicat economistul.

„Din punctul meu de vedere, impozitul pe venit / cifră de afaceri este extrem de nedrept pentru aceste microîntreprinderi. Cele mai multe sunt afaceri de familie, afaceri mici, afaceri aflate în primii ani de existență. Impozitul pe venit obligă aceste companii să plătească impozit statului, indiferent dacă ele au sa nu profit. Cele mai multe nu au, fiind la început, neavând un produs matur, viabil, cu o piață de desfacere certă și cu multe probleme de capitalizare, acces la tehnologie etc. Faptul că statul se înghesuie primul să taxeze aceste microîntreprinderi, din primele clipe ale lor de viață, este destul de contraproductiv. Cu atât mai mult că statul investește masiv în inițierea și creșterea acestor afaceri prin diferite scheme de garantare, finanțare sau subvenționarea producției sau afacerii.”

După cum a explicat profesorul universitar, efectul acestor forme de sprijin este extrem de diluat prin acest impozit pe venit aplicat microîntreprinderilor. Mai ales că este dublat și de TVA, un alt impozit pe cifră de afaceri. „Eu, de exemplu, aș exclude de la impozitul pe cifră de afaceri (venit) microîntreprinderile plătitoare de TVA, fiind suficient impozitul pe profit”, a încheiat economistul.

...citeste mai departe despre "Guvernul lovește din nou în mediul privat. Și mai multe firme mici vor fi impozitate după o serie de schimbări recente ale legii" pe Ziare.com

Deceniul amnistiilor fiscale în România: Cât de des s-au folosit Executivul și Parlamentul de iertarea datoriilor îndată ce au avut nevoie de bani ANALIZĂ

Deși chiar Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, declara recent că amnistiile fiscale pot fi date odată la zece ani, în ultima decadă România a avut parte de patru amnistii generale și de...

Ce îi îndepărtează pe investitorii străini de pe piața imobiliară românească: „Rămânem doar cu ceea ce putem face noi înșine” VIDEO

Dezvoltatorul imobiliar Dennis Selinas, CEO al grupului Globalworth, a vorbit la conferința The Real Estate Event despre provocările majore întâlnite pe mai multe filiere ale pieței...