Controversele fiscale ale anului 2024. Pilonul II de pensii, în topul urgențelor sistemului românesc de taxe și impozite

Deși rezumarea complexităților sistemului fiscal românesc în doar câteva puncte se poate dovedi complicată, mai ales în anul electoral 2024, studiul global anual EY - Tax and Policy Controversy Outlook izolează o serie de priorități pentru mediul privat românesc, care urmează să aibă repercusiuni atât pe termen scurt, cât și lung, asupra sistemului de taxare din țară.

Specialiștii în fiscalitate și audit de la EY anticipează un sistem fiscal internațional mai stabil, pe măsură ce guvernele își coordonează politicile mai strâns. În România, pe lângă mai multe directive europene privind regimul de taxare al multinaționalelor sau activitățile complexe de audit fiscal și impozitare, Reforma Pensiilor apare ca unul din cele mai importante repere legislative ale anului pe radarul companiei de consultanță financiară.

Potrivit studiului EY, o analiză este bazată pe observațiile profesioniștilor EY Tax din 75 de jurisdicții, conform sondajului anual EY Tax Policy and Controversy Outlook, sistemul fiscal din România se confruntă cu mai multe schimbări și reforme importante care au demarat odată cu seria de schimbări legislative adoptate la finalul anului trecut și care au intrat în mare parte în vigoare de la 1 ianuarie 2024.

Specialiștii au menționat în analiza dedicată țării noastre introducerea taxelor minime pe cifra de afaceri pentru companiile mari și instituțiile de credit – companiile cu o cifră de afaceri totală de peste 50 de milioane de euro în anul fiscal 2023 sunt supuse unei taxe minime de 1% pe cifra de afaceri. De asemenea, instituțiile de credit vor plăti o taxă specială pe cifra de afaceri de 2% în 2024 și 2025, care va scădea la 1% începând cu 1 ianuarie 2026. Companiilor din sectorul petrolier și gaze li s-a impus o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro în 2023, și vor plăti o taxă specială de 0,5% în 2024 și 2025, aceasta urmând să fie aplicată alături de impozitul pe profit, amintesc analiștii.

Totodată, începând cu 2024, pierderile fiscale pot fi reportate pe o perioadă de cinci ani consecutivi, dar numai în limita a 70% din profitul impozabil obținut în acești ani. De asemenea, limitările costurilor de împrumut au fost amendate, iar pentru microîntreprinderi, impozitul pe venit a fost redus de la 10% la 3% sau 1% pentru câștigurile de capital obținute începând cu 1 ianuarie 2023.

În fișa de țară a României mai este menționată și implementarea raportării obligatorii SAF-T (Standard Audit File for Tax) pentru contribuabilii mijlocii și instituțiile financiare bancare și de asigurări. Aceasta a devenit obligatorie de la 1 ianuarie 2023, cu o perioadă de grație de șase luni și încă dă bătăi de cap contabililor care se confruntă cu foarte multe inadvertențe în alinierea situațiilor contabile cu sistemul național de facturare RO e-Factura. Specialiștii EY trag un semnal de alarmă cu privire la momentul în care autoritățile fiscale române vor începe să verifice calitatea și completitudinea datelor raportate în 2024 și, implicit, vor emite amenzile prevăzute în lege.

Reforma Pensiilor, un punct important de referință în anul fiscal 2024

Specialiștii în fiscalitate au izolat drept unul din cele mai importante schimbări în fiscalitatea românească anul acesta modificările operate în sistemul de colectare al contribuțiilor pentru Fondurile de pensii de stat și private, impuse începând de la 1 ianuarie 2024.

În România, contribuția la Pilonul II de pensii a fost majorată la 4,75% începând cu 1 ianuarie 2024. Ce context este discutat mai rar ține de faptul că această majorare face parte din angajamentele României față de Uniunea Europeană și este menită, spun oficialii europeni, să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii private. De asemenea, baza de impozitare aplicată contribuțiilor la Pilonul II a fost modificată, astfel încât impozitarea să se aplice doar câștigurilor nete rezultate din investiții, ceea ce ar trebui să ușureze povara fiscală asupra contribuabililor.

Anterior, impozitul era aplicat asupra întregii sume acumulate în contul de pensie privată. Aceasta înseamnă că impozitul de 10% se va aplica doar asupra câștigurilor care depășesc plafonul neimpozabil de 2.000 de lei, reducând astfel povara fiscală asupra contribuabililor. În același timp, tot de la 1 ianuarie, Pilonul I, sistemul public de pensii, a fost ajustat pentru a reflecta noua structură de contribuții. Astfel, cota de contribuție pentru Pilonul I a scăzut de la 20,25%, de la 21,25% cât este în prezent, pentru a face loc majorării contribuției la Pilonul II. Potrivit explicațiilor oferite de Guvern, ajustarea are scopul de a echilibra contribuțiile dintre cele două sisteme, fără a crește sarcina totală a contribuțiilor sociale plătite de angajatori și angajați.

Volumul lunar de contribuţii virate în fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) este în prezent cu 50% mai mare decât în urmă cu un an şi dublu faţă de valoarea din urmă cu 4 ani. În luna mai, administratorii fondurilor de pensii private obligatorii au scrisoarea anuală de informare cu numărul 100.000.000 către cei peste 8 milioane de participanţi la sistem, în luna în care Pilonul II aniversează 16 ani de activitate în beneficiul românilor. Potrivit Știrile Pro TV, doar aproximativ 1 din 10 participanţi la Pilonul II a solicitat până în prezent administratorului său să îi expedieze scrisoarea anuală de informare exclusiv online, pe e-mail.

"La 16 ani de activitate în beneficiul românilor, Pilonul II de pensii private obligatorii traversează o perioadă excelentă, atât din perspectiva rezultatelor investitionale obţinute, cât şi a stabilităţii legislative şi a pieţelor financiare", se menţionează în comunicatul Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

Cele 7 fonduri de Pilon II administrează în prezent sume de peste 135 de miliarde de lei (27 de miliarde de euro) iar numărul participanţilor la sistem a depăşit 8 milioane. Conform sursei citate, valoarea contului mediu la nivelul întregului sistem este de circa 17.000 lei, însă valoarea contului pentru participanţii care au stagiu complet de cotizare este de circa 3 ori mai mare, ajungând la aproximativ 10.000 euro de participant.

Din sumele acumulate în conturile românilor, circa 72% reprezintă contribuţiile virate, restul de 28% fiind câştigul realizat de investiţiile administratorilor, net de toate comisioanele percepute. Pe întreaga perioadă de 16 ani de activitate, fondurile de Pilon II au înregistrat un randament mediu de 7,8% pe an, printre cele mai ridicate din Europa şi OECD pe această perioadă, arată sursa citată.

Ce este BEPS 2.0 și ce efecte va avea asupra sistemului românesc de fiscalitate

Sistemul BEPS 2.0 (Base Erosion and Profit Shifting) este o inițiativă globală lansată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru a combate problemele legate de erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor de către marile corporații multinaționale și este menționat pe lângă celelalte puncte nevralgice ale sistemului fiscal românesc în raportul EY. BEPS 2.0 introduce două piloni principali. Primul pilon vizează redistribuirea drepturilor de impozitare a veniturilor companiilor multinaționale către țările în care acestea își desfășoară activitățile economice și au consumatori, chiar dacă nu au o prezență fizică acolo. A doua fază de implementare impune o rată minimă de impozitare globală de 15% pentru marile companii multinaționale, asigurând astfel că acestea plătesc o sumă minimă de impozite indiferent de jurisdicția în care operează.

Implementarea BEPS 2.0 este reliefată de raport în ideea că va avea multiple implicații asupra economiei private din România. În primul rând, companiile multinaționale care operează în România vor trebui să plătească o rată minimă de impozitare de 15%, ceea ce ar putea duce la creșterea costurilor fiscale și, implicit, la o reducere a profitabilității acestora. De asemenea, redistribuirea drepturilor de impozitare prevăzută de Pilonul I ar putea aduce venituri fiscale suplimentare pentru România, în cazul în care aceste companii desfășoară activități economice semnificative pe teritoriul țării, explică EY.

În plus, conformitatea cu noile reguli fiscale internaționale va necesita eforturi suplimentare de raportare și monitorizare din partea companiilor. Acestea vor trebui să furnizeze mai multe date și să colaboreze mai strâns cu autoritățile fiscale pentru a asigura respectarea noilor reglementări. Această complexitate sporită va implica echipe și tehnologii specializate, ceea ce va adăuga un strat suplimentar de provocări pentru companiile din România.

Un alt aspect important este impactul asupra deciziilor de investiții. Potrivit EY, odată cu introducerea unei rate minime de impozitare de 15%, stimulentele fiscale tradiționale ar putea deveni mai puțin atractive pentru investitori. Companiile ar putea începe să ia în considerare alți factori, cum ar fi accesul la talente, infrastructura și stabilitatea politică, atunci când decid unde să investească, rezumă raportul.

Totodată, activitatea de audit fiscal se va intensifica în 2024, spun specialiștii, solicitând o documentație mai detaliată și echipe specializate. Practic, întreprinderile vor trebui să furnizeze documentație fiscală mai amplă și să respecte termene mai stricte, ceea ce va crea legături mai puternice între guvernanța fiscală și tratamentul sancțiunilor. Companiile trebuie să fie pregătite pentru controale simultane și multilaterale, deși utilizarea acestor instrumente este limitată în România, unde contribuabilii sunt adesea nevoiți să acționeze în instanță pentru a-și rezolva litigiile fiscale, explică concluziile raportului EY, privind țara noastră.

...citeste mai departe despre "Controversele fiscale ale anului 2024. Pilonul II de pensii, în topul urgențelor sistemului românesc de taxe și impozite" pe Ziare.com

Încasări nefiscalizate de peste 10 milioane de lei depistate de ANAF prin plăți ramburs. Legea care obligă de aproape 2 ani curierii să declare astfel de tranzacții

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a identificat o serie de persoane care au încasat rambursuri de peste 10 milioane lei fiecare fără să îşi declare veniturile din vânzarea...