Ce este fibromul uterin, de ce apare și cum se tratează

Joi, 23 Ianuarie 2025, ora 17:41
0 citiri
Ce este fibromul uterin, de ce apare și cum se tratează
FOTO: Shutterstock.com

Fibromul uterin, cunoscut și sub denumirile de miom uterin sau leiomiom, este cea mai frecventă tumoră benignă (necanceroasă) ce poate apărea la nivelul aparatului genital feminin.

Un fibrom se dezvoltă în peretele uterului (în miometru), din țesutul muscular al acestuia, și poate varia ca dimensiune de la câțiva milimetri până la dimensiuni considerabile, care pot deforma uterul.

Când apar fibroamele uterine

Fibroamele uterine apar cel mai adesea între vârsta de 30 și 50 de ani. Această perioadă coincide cu anii de fertilitate maximă ai unei femei, când nivelurile hormonale, în special estrogenul, sunt mai ridicate.

Incidența fibroamelor variază, dar se estimează că între aproximativ 50% dintre femei vor avea cel puțin un fibrom, la un moment dat în viața lor.

Deși sunt mai frecvente la femeile de vârstă medie, fibroamele pot apărea și la adolescente sau chiar după menopauză.

Dezvoltarea fibromului uterin

Fibromul uterin își are originea în celulele musculare netede ale uterului, numite miofibroblaste. Aceste celule se multiplică anormal, formând o masă tumorală – fibromul. Deși cauza exactă a acestei multiplicări neobișnuite nu este complet înțeleasă, cercetările sugerează că unii factori genetici și hormonali joacă un rol esențial.

Hormonii, în special estrogenul și progesteronul, au un impact semnificativ asupra dezvoltării fibroamelor uterine. Aceste tumori sunt sensibile la fluctuațiile hormonale din organism, având tendința să se dezvolte sau să crească în dimensiune în perioada fertilă, când nivelurile de estrogen sunt ridicate. De asemenea, după menopauză, când nivelurile de estrogen scad, fibroamele pot să se micșoreze sau chiar să dispară complet.

Studiile sugerează că și predispoziția genetică joacă un rol important în dezvoltarea acestor tumori. Femeile cu mame sau surori cu fibrom uterin au un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune. Anumite anomalii cromozomiale au fost, de asemenea, identificate în celulele fibromului, ceea ce sugerează că acestea ar putea contribui la dezvoltarea lor.

Pe lângă hormonii și factorii genetici, mediul și stilul de viață pot influența și ele riscul de dezvoltare a fibroamelor. Excesul de greutate, dieta nesănătoasă, stresul și consumul de alcool sunt asociate cu un risc crescut de dezvoltare a fibroamelor uterine.

Cauzele fibromului uterin

Deși știința a progresat semnificativ în înțelegerea acestei afecțiuni, cauzele exacte ale apariției fibroamelor uterine rămân încă un subiect de studiu.

Ce se știe cu certitudine este că fibroamele au cauze diverse și complexe, ce implică o interacțiune între factori hormonali, genetici, de mediu și stilul de viață.

Principala cauză pentru apariția fibroamelor uterine este dezechilibrul hormonal, în special al hormonilor sexuali estrogen și progesteron, hormoni ce joacă un rol crucial în ciclul menstrual și în menținerea sănătății uterine. Studiile arată că fibroamele tind să se dezvolte în perioada fertilă a vieții unei femei, când nivelurile de estrogen sunt mai ridicate. De asemenea, fibroamele pot crește în dimensiuni în timpul sarcinii, când acești hormoni abundă în organism, și se pot diminua după menopauză, când nivelul de estrogen scade.

Și predispoziția genetică poate juca un rol semnificativ în apariția fibroamelor uterine. Femeile cu istoric familial de fibrom au o probabilitate mai mare de a dezvolta această afecțiune. Anumite mutații genetice au fost identificate ca fiind asociate cu riscul crescut de fibrom. Astfel, factorii ereditari pot influența apariția și dezvoltarea unui fibrom, prin intermediul unor mecanisme biologice care afectează creșterea celulară și răspunsul la hormoni.

Factorii de mediu și stilul de viață pot, de asemenea, să contribuie la apariția fibromului uterin. O dietă bogată în carne roșie și săracă în legume și fructe a fost asociată cu un risc crescut de fibrom, în timp ce consumul de lactate pare să aibă un efect protector.

Și obezitatea poate fi considerată o cauză secundară, deoarece țesutul adipos produce estrogen, ceea ce poate stimula dezvoltarea fibromului.

Factori de risc pentru fibromul uterin

Există mai mulți factori de risc asociați cu dezvoltarea fibromului uterin, iar aceștia includ:

  • istoricul familial – femeile cu rude de gradul I care au avut fibroame prezintă un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune
  • vârsta – riscul crește odată cu vârsta, fibroamele fiind mai frecvente la femeile cu vârste cuprinse între 30 și 40 de ani
  • rasa – s-a observat că în rândul femeilor de origine afro-americană există o incidență mai mare a fibroamelor, comparativ cu femeile din alte rase
  • obezitatea – excesul de greutate și obezitatea sunt asociate cu un risc crescut de dezvoltare a fibroamelor
  • menstruația precoce – femeile care au avut prima menstruație la o vârstă fragedă au un risc mai mare de a dezvolta fibroame
  • nașteri – femeile care nu au născut au un risc mai mare de a dezvolta fibroame, comparativ cu cele care au avut copii
  • deficitul de vitamina D – a fost asociat cu risc crescut de apariție a fibroamelor
  • alte condiții medicale – precum sindromul ovarelor polichistice, endometrioza au fost asociate cu risc crescut de apariție a fibroamelor; dezechilibrul hormonal și inflamația cronică poate crea un mediu favorabil pentru dezvoltarea fibromului
  • consumul excesiv de alcool

Este important de menționat că, deși acești factori pot crește riscul de apariție a fibroamelor, nu toate femeile expuse acestor factori vor dezvolta fibroame, iar fibroamele pot apărea și la femei care nu prezintă niciun factor de risc, de aceea consultarea unui medic specialist este esențială pentru evaluarea riscurilor individuale.

Semnele de fibrom uterin

Uneori pacientele afectate pot experimenta o serie de semne și simptome precum:

  • sângerări anormale – menstruații abundente și prelungite, sau sângerări între menstruații, sau chiar sângerări după menopauză
  • dureri în zona pelviană – dureri intense și prelungite în timpul menstruației, sau dureri în timpul actului sexual, sau uneori doar o senzație de presiune sau durere constantă în abdomen sau pelvis
  • probleme urinare – fibroamele pot exercita presiune asupra vezicii urinare, provocând nevoia frecventă de a urina sau dificultăți în golirea completă a vezicii
  • probleme digestive – în unele cazuri, fibroamele pot provoca constipație, sau senzație de balonare sau plenitudine
  • creșterea abdomenului – unele femei pot observa o mărire a abdomenului, similar cu o creștere în greutate

Nu toate femeile cu fibroame prezintă simptome, iar severitatea simptomelor poate varia de la o femeie la alta, putând fi ușor ignorate sau confundate, de aceea se recomandă controale ginecologice regulate, chiar în lipsa oricărui simptom.

Fibromul uterin și problemele de infertilitate

Majoritatea fibroamelor uterine nu provoacă simptome și nu necesită tratament, însă ele pot influența sănătatea reproductivă a femeilor și pot contribui la apariția problemelor de fertilitate.

Fibroamele situate în apropierea trompelor uterine pot bloca aceste structuri, obstrucționând trompele și împiedicând întâlnirea ovulului cu spermatozoidul.

Uneori fibroame pot deforma cavitatea uterină, făcând dificilă implantarea ovulului fecundat.

Fibroamele uterine pot afecta și calitatea endometrului, făcându-l nepotrivit pentru implantare. Endometrul este mucoasa uterină care se îngroașă în fiecare lună în pregătire pentru o posibilă sarcină.

Deși nu toate femeile cu fibroame au probleme de fertilitate, este important să se diagnosticheze și să se trateze fibroamele înainte de o eventuală sarcină. Cu ajutorul tratamentelor moderne, multe femei cu fibroame uterine pot concepe și pot duce la bun sfârșit o sarcină sănătoasă.

Tipuri de fibrom uterin

Fibroamele uterine pot varia în funcție de localizare, de dimensiune și de număr. În funcție de aceste caracteristici, ele se clasifică în diferite tipuri, importante pentru a înțelege mai bine simptomele și eventual opțiunile de tratament care se impun.

În funcție de localizare, fibroamele uterine se clasifică astfel:

  • fibroame intramurale
  • fibroame subseroase
  • fibroame submucoase
  • fibroame pediculate

În funcție de număr, fibroamele pot fi:

  • unice
  • multiple

În funcție de dimensiune:

  • fibrom microscopic – nu poate fi detectat prin ecografie
  • fibrom mic – de câțiva milimetri în diametru
  • fibrom mare – de câțiva centimetri în diametru
  • fibrom gigantic – poate cântări până la câteva kilograme și poate deforma abdomenul

Fibroamele intramurale

Dintre toate tipurile de fibroame, cele intramurale sunt cele mai frecvente. Acestea cresc în interiorul peretelui muscular al uterului, fără a se extinde în cavitatea uterină sau în afara acestuia.

Un fibrom intramural poate fi comparat cu un nodul care se formează în mușchi, și poate varia foarte mult în dimensiune, de la o femeie la alta, de la câțiva milimetri până la câțiva centimetri.

Fibroamele intramurale sunt tumori benigne, dar ele pot provoca o serie de simptome care pot afecta calitatea vieții femeilor afectate, însă de cele mai multe ori nu au un impact semnificativ asupra fertilității.

Fibroame subseroase

Un tip specific de fibrom este cel subseros, care se formează pe suprafața exterioară a uterului, sub membrana seroasă care acoperă acest organ.

Fibroamele subseroase cresc în exteriorul uterului, adesea atașate de acesta printr-un peduncul. Ele pot varia foarte mult în dimensiune, de la câțiva milimetri până la dimensiuni considerabile care pot deforma abdomenul. Deși pot fi multiple, de obicei apar ca o singură formațiune.

Spre deosebire de alte tipuri de fibroame, cele subseroase pot fi asimptomatice pentru perioade lungi de timp. Pe măsură ce cresc însă încep să producă simptome, precum senzația de presiune în pelvis, sau balonare, dureri lombare sau pelviene, dificultăți la urinare sau menstruații abundente. Și problemele de fertilitate se numără printre consecințele apariției acestui tip de fibroame.

Fibroame submucoase

Un alt tip de fibrom este cel submucos, care se dezvoltă în stratul muscular al uterului dar se extinde în cavitatea uterină, deformând-o. Fibroamele submucoase pot fi atașate de peretele uterin printr-un peduncul sau pot fi sesile (fără peduncul).

Acest tip de fibrom poate avea implicații semnificative asupra sănătății reproductive a femeii, putând afecta fertilitatea prin deformarea cavității uterine și prin interferarea cu implantarea embrionului.

Dezvoltarea fibroamelor submucoase este în general însoțită de simptome, dintre care sângerările menstruale abundente și prelungite sunt cele mai frecvente, deoarece aceste fibroame pot provoca leziuni ale mucoasei uterine (și deci sângerări anormale).

Fibroame pediculate

Un tip particular de fibrom este cel pediculat, o formațiune tumorală atașată de peretele uterin printr-un „picior” sau peduncul.

Fibroamele pediculate pot fi comparate cu o ciupercă ce crește pe o tulpină, în cazul de față tulpina fiind reprezentată de peduncul. În funcție de punctul de origine, fibroamele pediculate pot fi submucoase (crescând în cavitatea uterină) sau subseroase (crescând în exteriorul uterului).

Simptomele fibroamelor pediculate pot varia în funcție de dimensiunea fibromului, de localizarea acestuia și dacă se răsucește pedunculul, cele mai frecvente find durerile pelvine și sângerările abundente.

Complicații ale fibromului uterin

Fibroamele uterine, deși adesea asimptomatice, pot duce la diverse complicații, în special dacă sunt de dimensiuni mari sau situate într-o poziție care interferează cu funcțiile organelor din apropiere.

Complicații frecvente:

  • anemie – cauzată de sângerările abundente și prelungite
  • dureri pelviene incapacitante – în special în cazul fibroamelor pediculate care se răsucesc sau al celor care cresc rapid
  • presiune pe organele învecinate – fibroamele mari în dimensiuni pot apăsa pe vezică, rect sau intestine
  • infertilitate – prin deformarea cavității uterine sau prin blocarea trompelor

Complicații mai rare:

  • torsiunea fibromului – poate apărea în cazul fibroamelor pediculate, când pedunculul se răsucește, întrerupând hrana tumorii (alimentarea cu sânge) și provocând dureri severe
  • necroza fibromului – moartea țesutului tumoral, de obicei ca urmare a torsiunii sau a unei infecții

Complicații în timpul sarcinii:

  • avort spontan
  • naștere prematură – fibroamele pot provoca contracții uterine
  • prezentare anormală a fătului – fibroamele pot împiedica fătul să se poziționeze corect în uter
  • placenta previa – fibroamele pot determina implantarea placentei într-o zonă anormală a uterului

Diagnosticul de fibrom uterin

Stabilirea diagnosticului de fibrom uterin presupune o abordare completă, o combinație de anamneză, examen fizic și investigații imagistice precum ecografii transvaginale în primă instanță, histeroscopie sau histerosonografie sau chiar RMN pelvin, în funcție de caz. În unele situații pot fi necesare și investigații precum hematograma, pentru a depista o posibilă anemie.

Fibroamele uterine pot fi confundate ușor cu alte afecțiuni precum chisturile ovariene sau endometrioza, prin urmare este important ca diagnosticul să fie pus de un specialist, în urma investigațiilor, căci un diagnostic corect este esențial pentru a stabili un plan de tratament adecvat.

Tratamentul fibromului uterin

Tratamentul trebuie să fie individualizat și adaptat nevoilor fiecărei pacient. El poate varia în funcție de dimensiunea fibroamelor, de localizarea lor, de simptomele existente, dar și de de vârsta pacientei și dorința ei de a avea copii.

Pentru fibroamele mici și asimptomatice, medicul poate recomanda doar monitorizarea periodică pentru a-i urmări evoluția.

Când sunt prezente simptome, medicul poate recomanda medicamente antiinflamatoare (pentru reducerea durerii și inflamației), contraceptive orale (pot reduce sângerările abundente), sau, în funcție de caz, medicamente cu hormoni (ce pot reduce dimensiunea fibroamelor).

Tratamentul chirurgical

Medicul poate recomanda pacientei intervenții chirurgicale precum:

  • Miomectomia – îndepărtarea chirurgicală a fibroamelor, cu păstrarea uterului; poate fi efectuată prin laparoscopie, histeroscopie sau chirurgie deschisă
  • Embolizarea arterelor uterine – se blochează vasele de sânge care alimentează fibromul, ceea ce duce la atrofierea acestuia
  • Histerectomia – îndepărtarea chirurgicală a uterului; este o opțiune pentru femeile care nu mai doresc copii sau pentru cele cu fibroame de dimensiuni foarte mari și simptome severe

Putem preveni fibroamele uterine?

Deși nu putem preveni complet apariția fibroamelor, putem adopta un stil de viață sănătos care poate reduce riscul de dezvoltare a acestora sau poate atenua simptomele, prin menținerea unei greutăți normale, adoptarea unei diete echilibrate, activitate fizică regulată și gestionarea corespunzătoare a stresului.

Și depistarea timpurie a fibroamelor este importantă, căci poate ajuta la o gestionare mai bună a simptomelor și la prevenirea complicațiilor, așadar controalele regulate la ginecolog sunt esențiale.

#fibrom, #fibrom uterin , #Stiri Viata sanatoasa

Curs valutar

1 EUR = 4.9770 RON

-0.0001

1 USD = 4.7980 RON

-0.0264
  1. Teorii conspiraționiste după demararea renovării energetice a blocurilor din Sibiu: „După reabilitarea blocului, pereții nu vor mai fi ai noștri”
  2. Guvernul a înjumătățit bugetul pentru "Noua casă". Ce fel de casă și în ce zone mai pot lua românii cu suma garantată de stat
  3. Cum să-ți setezi obiective pe care chiar să le duci la îndeplinire în noul an
  4. 3 trucuri pentru plantarea lalelelor ca un expert
  5. 4 lucruri pe care ar trebui să le iei în considerare înainte de a te muta într-o casă nouă
  6. Cele mai frecvente afecțiuni oncologice
  7. Ce merită mai mult: renovarea fațadei, instalarea unei pompe de căldură sau înlocuirea tâmplăriei?
  8. STUDIU. De ce joaca oamenii la jocuri de noroc?
  9. Aparatele care îţi transformă casa: adăugă aceste 5 produse pe wish list
  10. Industria jocurilor de noroc: un pilon important pentru bugetul României