Cum alungi un dictator, cu un cont de Facebook

Pe 7 februarie, toata lumea a aflat ca cel care se afla in spatele numelui “El Shaheeed”,  creierul care a mutat revolutia din “norul informatic” pe strazile Egiptului, era nimeni altul decat  directorul executiv al Google din Orientul Mijlociu, Wael Ghonim.

In iunie  2010, Ghonim a creat pagina de Facebook “We are all Khaled Sais”, dupa numele unui om  de afaceri egiptean ucis de politie, care a incercat sa musamalizeze cazul dand vina pe o supradoza.

Ceea ce a inceput ca o anticampanie focusata pe brutalitatea politiei s-a transformat pe scara larga intr-un apel pentru instaurarea democratiei in Egipt.

“Puterea Facebook se concretizeaza prin fiecare post care ajunge pe wall-ul tuturor”, a declarat Ghonim pentru The Daily Beast in ianuarie, cand pagina de Facebook atinsese 375.000 de adepti.

Cum a reusit un mesaj viral sa rastoarne o dictatura? Iata care sunt pasii prin care revolutia web a reusit sa prinda viata.

Crearea unei pagini de Facebook

Pe 6 iunie 2010, la 4 zile dupa moartea lui Khaled Said, Wael Ghonim a creat pagina de Facebook in limba araba.

Pe 4 ianuarie, acesta avea deja aproximativ 40 de actualizari cu mesaje inspirationale, rapoarte de ziar, clipuri video, fotografii etc.

Pe 15 februarie, pagina avea 820.000 de like-uri.

O pagina in limba engleza a fost creata pe data de 19 iulie de un administrator anonim care pretinde ca a colaborat indeaproape cu Ghonim, cu scopul de a raspandi situatia egiptenilor la nivel international.

Postarea unui video convingator pe Youtube

Pe 10 iunie 2010, Wael Ghonim a postat pe Youtube un video ce demonstra brutalitatea politiei din Egipt, acompaniat de un text de pe pagina de Facebook.

Videoclipul a atras peste 23.000 de vizualizari. Un al doilea material video, care a ajus la peste 55.000 vizualizari, nu mai poate fi vizionat din cauza avertismentelor repetate ale Youtube ca fiind “ofensiv sau neadecvat”.

Crearea unui cont de Twitter

Wael Ghonim a folost Twitter ca pe o a doua platforma pentru publicarea update-urilor de pe Facebook..

Pe 14 februarie, pagina de Twitter avea 6304 de follow-eri si 3989 de tweet-uri.

Parteneriat cu grupurile pentru sprijinirea drepturilor omului

In acelasi timp, pe frontul englez, Amnesty International a preluat cazul si a folosit pe pagina proprie de Facebook o aplicatie ce permitea oamenilor sa semneze o petitie impotriva brutalitatii politiei.

Apoi, au urmat exemplul si alte grupuri de protejare a drepturilor omului.

Alianta pentru Miscarile Tinerilor a creat o pagina in septembrie, iar Human Rights Watch a scris despre fraudarea alegerilor din Egipt din noiembrie 2010.

Folosirea aparatului de fotografiat ca pe o "arma" a justitiei

De-a lungul activitatii sale pe Facebook, Ghonim a postat peste 28.000 poze care aratau adevarata fata a brutalitatii politiei din Egipt.

Fotografiile proveneau din site-uri de stiri ca RNN sau Al Jazeera. De asemenea, a precizat faptul ca fotografiile pot fi folosite in justitie, alaturi de materialul video.

Postarea materialelor video post eveniment

Ghonim a postat videoclipuri din mass-media, materiale filmate cu telefonul de la grupuri de tineri activisti si chiar de la un grup de rapperi egipteni.

Acest material video a fost postat pe Youtube in data de 15 ianuarie 2011:

Continuarea dialogului

Ghonim a continuat sa discute chiar si dupa repetatele esecuri ale protestelor.

In data de 25 noiembrie, contul de Facebook a fost dezactivat, iar in ianuarie furnizorul de servicii de comunicare Vodafone a blocat Twitter si site-urile de stiri ale opozitiei, la cererea guvernului egiptean.

In urma acestei decizii, Ghonim a recomandat folosirea servelor proxy, browser-ului Opera si a cerut adresele de mail de la “adeptii” sai de pe Facebook.

Serviciile de proxy permiteau folosirea unei “rute ocolitoare” pentru navigarea pe Internet necenzurata si nerestrictionata.

Apel la revolta

Apelul lui Wael Gnonim chema utilizatorii prin Facebook si Google Docs la ziua demonstratiilor pe 25 ianuarie.

La aceasta data, pagina avea deja 350.000 de adepti si zeci de mii de oameni care protestau pe strazile din Cairo.

Regimul lui Hosni Mubarak a ripostat prin taierea liniilor de telefonie mobila, mesagerie si servicii de Internet.

Trei zile mai tarziu, sute de mii de oameni luau parte la demonstratii care “inflamau” deja Partidul National Democrat al lui Mubarak.

Atragerea si implicarea mass-media internationala

Pagina de Facebook a atras atentia presei internationale.

Aparitiile stirilor in Huffington Post in iulie si la Washington Post in august s-au raspandit in toate mediile inlusiv in New York Times, The Economist, The Daily Beast, BBC si CNN.

Wael Gnonim si-a divulgat identitatea intr-un show in limba araba, dupa cele 12 zile de arest incepute pe 27 ianuarie.

O americancă demontează clișeele despre România. Clipul este viral pe rețelele de socializare VIDEO

Americanca Janna, stabilită de mai bine de cinci ani în România, a captat atenția pe TikTok prin demontarea stereotipurilor comune despre țara noastră. Clipul ei este viral acum cu peste...