Asteptam degeaba sa ne ridice investitorii economia

Om de afaceri cu vechi state si portavoce a problemelor mediului de afaceri brasovean, Presedintele CCI Brasov, Nicolae Tucunel este convins ca pentru a atrage investitii straine in judet  este nevoie de refacerea infrastructurii, iar investitorii autohtoni ar rasufla mai usurati daca n-ar fi sufocati de atatea poveri fiscale.

"A astepta numai de la societatile cu capital strain sa vina si sa miste economia romaneasca este insuficient"

Camera de Comert si Industrie Brasov a analizat si diagnosticat situatia companiilor din judet in aceasta perioada extrem de dificila. Puteti face un scurt tablou (bazat si pe date adunate de la membrii Camerei) despre felul cum fac fata firmele locale crizei economice?

Oamenii de afaceri brasoveni considera ca au nevoie de mai mult sprijin din partea statului si al autoritatilor locale pentru a-si dezvolta business-urile, mai ales acum, cand criza economica este tot mai dura. Din pacate, eforturile lor de a supravietui in aceste vremuri tulburi nu sunt suficient sprijinite.

Firmele incep sa anunte pierderi sau reduceri de personal, nimeni nu mai ia credite cu atata usurinta ca acum un an, piata creditului a devenit mai scumpa, dar si mai putin lichida, iar oamenii sunt mult mai atenti la modul in care cheltuiesc si isi gestioneaza bugetele.

Cifrele de afaceri scad mai ales in cazul firmelor care deservesc pietele cele mai dependente de creditarea populatiei (industria auto, imobiliare, constructii). Se resimte un fond de incertitudine dat de evolutia inca greu de evaluat a efectelor crizei economice.

Ati declarat recent ca "Mediul de afaceri brasovean se da cu capul de pereti si cu burta de masa pentru a putea trece peste greutatile financiare din acest an". Fiind implicat extrem de activ in afacerile din judet, precum industria de prelucrare a lemnului (firma Forex) sau constructiile, cum apreciati viitorul acestor industrii si ce masuri ar putea fi luate pentru a sprijini investitorii in economia brasoveana si companiile locale exportatoare?

Am vrea sa fim optimisti. Trebuie sa fim optimisti, dar atunci cand in economia romaneasca numai partea de industrie a scazut in perioada ianuarie-noiembrie 2009 cu 6,8 procente fata de aceeasi perioada din anul anterior, cand exista un trend descrescator, cand activitatea de constructii cu foarte multe proiecte sta si asteapta pentru ca inca planeaza aceasta stare de incertitudine nu putem sa fim optimisti ca anul 2010 va fi un an bun.

A astepta numai de la societatile cu capital strain sa vina si sa miste economia romanesca este insuficient. Aici trebuie avut in vedere capitalul autohton, chiar daca el a ramas intr-un procent destul de scazut in comparatie cu cel strain, si trebuie sprijinit in toate activitatile sale.

Nu ar fi lipsit de interes ca Guvernul sa ia in calcul o prevedere mai veche, legala, prin care EXIMBANK acorda credit cu dobanzi bune societatilor comerciale exportatoare. Aceste societati trebuie sprijinite pentru ca prin activitatea lor pot contribui subsantial la cresterea economiei.

De asemenea, pe plan intern, administratiile locale pot veni cu facilitati pentru investitori, punandu-le la dispozitie suprafete de teren si asigurand infrastructura de transport pentru apa, canal si electricitate.

Majorarea taxelor este o actiune pe care mediul de afaceri nu o imbratiseaza.

Ati criticat adeseori sistemul de taxe si impozite, sufocant pentru mediul de afaceri. Ce ar trebui facut in legatura cu fiscalitatea din Romania?

Hotararea de Guvern nr. 956/2009, prin care s-a stabilit majorarea taxelor si impozitelor locale cu titlu optional o consideram neavenita; in perioada de criza efortul guvernelor trebuie sa fie acela de a nu majora taxele.
 
Aceasta este o chestiune care actioneaza negativ pe doua planuri. Pe de o parte pe cel material, pentru ca vine si pune sarcini in plus pe societatile comerciale, si acestea nu sunt deloc mici, mai ales ca societatile au active importante.

Pe de alta parte este o chestiune de ordin psihologic, pentru ca in perioade de criza trebuie sa vii cu masuri care sa usureze activitatea societatilor comerciale. Din acest motiv majorarea taxelor este o actiune pe care mediul de afaceri nu o imbratiseaza si pentru care ar trebui sa existe o preocupare la guvern; noi consideram ca exista si alte solutii pentru a organiza veniturile necesare la buget.

Romania are, inca, unul dintre cele mai impovarate sisteme de impozitare din lume, companiile trebuind sa plateasca 113 taxe pe an si, desi autoritatile romane s-au angajat sa reduca povara fiscalitatii cu 25% pana in 2012, nu am vazut actiuni concrete pentru atingerea acestui scop.

Care sunt alte mari amenintari pentru mediul de afaceri la nivel local si national si cum s-ar putea interveni pentru reducerea efectelor acestora?

Este inadmisibil ca o societate romaneasca, in Romania, sa aiba la credit o dobanda de 9% si concurentul strain sa primeasca de la aceeasi banca, in tara de origine, 3% sau 4%. Este neloial si discriminatoriu.

Aceasta chestiune trebuie sa stea in atentia Guvernului. De aceea, Guvernul trebuie sa-si faca simtita prezenta si rolul lui de garant si aparator al societatilor comerciale cu capital autohton.

Stabilirea unui mediu de afaceri atractiv din punct de vedere legislativ si institutional, care sa asigure competitivitatea zonei pe diverse piete, interne si mai ales externe (piata produselor, piata de capital, piata muncii) presupune eliminarea obstacolelor artificiale, birocratice, combaterea eficienta a coruptiei si imbunatatirea infrastructurii de sustinere a afacerilor.

De asemenea, scaderea presiunii fiscale (introducerea impozitului forfetar, rambursarea TVA la timp), a celei birocratice, solutionarea de catre justitie cu celeritate a cauzelor comerciale ar fi binevenite.

Ar trebui, in actualul context, sa arate mai mult interes pentru mentinerea volumului de afaceri al companiilor, avand in vedere contributia lor decisiva la formarea bugetului.

Oamenii de afaceri reclama: numarul mare de taxe si impozite, inclusiv asupra salariilor; legislatia netransparenta si in continua schimbare astfel incat firmele depind de interpretarea agentului de control; cresterea mai rapida a salariilor fata de cresterea productivitatii; lipsa facilitatilor acordate investitorilor.

Judetul Brasov are un PIB/locuitor printre cele mai ridicate din tara, favorizat fiind de o industrie dezvoltata, de o forta de munca calificata, de resurse naturale si obiective turistice unice. Cum il vedeti perceput acum, ca tinta a investitorilor straini, mai ales de catre cei de limba germana, cu care ati avut numeroase intalniri de afaceri? Este dezvoltarea infrastructurii o solutie pentru atragerea investitorilor?

Dupa 1990, transformarile la nivel national au determinat modificari majore in structura economiei Brasovului, care in momentul de fata este foarte diversificata. In perioada 2001-2008 produsul intern brut pe cap de locuitor in judetul Brasov a avut un trend crescator si totodata superior celui national, atingand in 2008 o medie de 7.836 euro pe cap de locuitor.

Evolutia PIB-ului a fost determinata in mod semnificativ de marirea volumului de activitate si, in consecinta, a valorii adaugate brute, in perioada analizata, din industria prelucratoare, constructii, comert, transporturi, depozitare si comunicatii.

Oricata nevoie ar avea investitorii straini de dezvoltarea infrastructurii, in primul rand noi, ca locuitori ai Brasovului, avem nevoie de aceasta.

Sunt inca in judetul Brasov localitati fara apa curenta, fara canalizare si fara acces la caile de transport. Pentru investitorii straini, importante sunt aeroportul si autostrada, care stim ca fac parte din planurile Guvernului. Acestea vor ajuta atat mediul de afaceri, in general, cat si dezvoltarea unui centru turistic european.

Germania ocupa in judetul Brasov primul loc in randul investitorilor straini, avand investitii in capital social cat toti ceilalti la un loc.

Din toate contactele pe care le am cu acesti oameni de afaceri, atat in tara cat si in vizitele pe care le-am facut la Camerele de Comert din Munchen sau Nurenberg, ca si din intalnirile organizate de Consulatul nostru de la Bonn, am vazut interes pentru Romania si in special pentru judetul Brasov.

Puteti mentiona cateva proiecte majore de investitii in judetul Brasov, care ar merita sa retina atentia investitorilor straini si ar trebui sprijinite cu prioritate de autoritati?

Un important proiect de investitii in turism ar putea fi realizarea in Tara Fagarasului a unui centru turistic care ar atrage turisti atat iarna, la schi, cat si vara, avand in vedere frumusetea si calitatea mediului inconjurator.

De asemenea, un amplu proiect ar putea fi amenajarea cetatilor sasesti intr-un asa zis "drum al cetatilor" care sa inceapa la Prejmer, sa continue la Rotbav, Rupea, Sighisoara, Medias, Sibiu (Biertan, Cisnadioara, Turnisor), Fagaras, Rasnov si sa se incheie la Brasov.

Extinderea efectiva a infrastructurii la nivel judetean, in special a celei de transporturi, va sustine consolidarea durabila si transformarea structurala a economiei judetene existente, in scopul atingerii unui nivel economic ridicat.

Realizarea si implementarea unui sistem de management durabil al apei cat si reabilitarea, modernizarea sau realizarea de sisteme de canalizare si epurare a apelor uzate (menajere si industriale) reprezinta o alta prioritate.

Puteti mentiona cateva modificari legislative pe care le-ati opera pentru a crea un mediu de afaceri mai atractiv?

O prima masura ar fi aceea de acordare de facilitati dupa modelul de minimis care se aplica acum, extinzandu-l pentru toate investitiile mai mari de 100000 euro si nu de 500.000 euro, cum este reglementat in prezent. De asemenea, cred ca s-ar impune o ordonanta de urgenta reparatorie care sa plafoneze, pentru o perioada, majorarea taxelor si impozitelor de toate felurile.

Daca un investitor ar dispune de o suma de peste un milion de euro pentru investitii in judet, in ce i-ati recomanda prioritar sa investeasca?

Personal as sfatui orice investitor sa faca o activitate de productie. Un milion de euro este, insa, o suma relativ mica si, de aceea, as sfatui sa faca o investitie intr-un obiectiv turistic, de exemplu o pensiune, si l-as indruma spre Tara Fagarasului, cum m-am referit anterior sau l-as sfatui sa construiasca o ferma de animale moderna, avand pentru aceasta zone propice atat la Fagaras, cat si la Rupea.
 
Cum considerati nivelul atragerii de fonduri europene in Regiunea Centru?

Regiunii Centru i-au fost alocate prin Programul Operational Regional 483,62 milioane euro, reprezentand 10,90% din totalul fondurilor derulate prin POR.

Un numar de 619 proiecte au fost depuse, pana la data de 22.01.2010, la sediul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Centru, pentru finantare nerambursabila prin Programul Operational Regional.

Au fost contractate, pana la data prezentei situatii, un numar de 99 proiecte si au fost respinse 229 cereri, depuse pe diferite domenii de interventie ale celor cinci axe prioritare.

Cum apreciati colaborarea cu autoritatile locale si centrale pentru sustinerea economica a regiunii, in calitate de reprezentant al comunitatii de afaceri?

In ultimii ani Camera de Comert si Industrie Brasov a incercat sa-si exercite din ce in ce mai mult rolul de reprezentant al mediului de afaceri brasovean, implicandu-se in sustinerea intereselor acestuia.

Autoritatile locale brasovene si parlamentarii de Brasov au avut reactii pozitive la interventiile pe care Camera de Comert si Industrie Brasov le-a facut in numele mediului de afaceri.

Prin crearea Clubului Camerei de Comert si Industrie Brasov se organizeaza lunar o intalnire care reuneste atat oameni de afaceri cat si reprezentanti ai administratiei sau parlamentari, oferindu-le prilejul ca, din discutiile purtate sa rezulte cele mai bune formule de colaborare in vederea armonizarii relatiilor dintre administratie si mediul de afaceri, in beneficiul ambelor parti.

Care au fost cele mai solicitate servicii ale CCI Brasov de catre mediul de afaceri in anul care a trecut?

Camera de Comert si Industrie Brasov este implicata activ in asigurarea si dezvoltarea de servicii suport pentru afaceri, in scopul acoperirii nevoilor mediului de afaceri din judet si al cresterii atractivitatii investitionale.

Pot afirma ca printre cele mai solicitate servicii ale CCI Brasov sunt cele oferite de Centrul de Consultanta care scrie proiecte europene si are o rata de succes de peste 85% si arbitrajul comercial care a crescut semnificativ fata de anii anteriori datorita increderii investitorilor de a-si solutiona corect si rapid litigiile prin arbitraj comercial. 

De asemenea, directia relatii a reusit sa atraga un numar mare de noi membrii pentru a le oferi servicii prin biroul de asistenta pentru societatile comerciale, iar directia de invatamant si formare profesionala care organizeaza cursuri, incepand cu cele de calificare si perfectionare si terminand cu cele de master si post universitare pentru calificarile solicitate pe piata muncii: operator calculatoare, inspector resurse umane, manager de proiect, auditor energetic etc.

 

3 exemple de investiții pentru investitorii cu profil redus de risc

Dacă ai reușit să economisești o anumită sumă de bani și cauți soluții de a o multiplica, ai ajuns unde trebuie. Totuși, înainte de a lua o decizie, este important să stabilești ce...

În contra curentului european, românii s-au îndreptat în 2024 către mașinile diesel: Înmatriculările au crescut cu peste 31%

În timp ce la nivelul pieței auto europene înmatriculările de autoturisme diesel au înregistrat declinuri anuale de 10,6% în primul trimestru și de 18,5% în luna martie 2024, în România...