1.200 dolari uncia de aur, prima halta spre 2.300?

Miercuri, 25 Iunie 2008, ora 09:48
1733 citiri
1.200 dolari uncia de aur, prima halta spre 2.300?

Raportat la pretul ajustat la inflatie, aurul negru (petrolul) si-a depasit deja maximul istoric din anii 80. Pentru a face acest lucru, pretul aurului ar trebui sa urce la 2.300 dolari/uncia. Science fiction sau doar o chestie de timp?

Intr-un raport Erste Bank (A Shiny Outlook!) pentru investitori, potentialul de crestere al pretului aurului este considerat in continuare ridicat. Avansul aurului se bazeaza pe mai multi factori. Conform autorilor raportului, unul dintre cei mai importanti este scaderea increderii in economia Americana.

Dolarul slab, criza creditului pornita din fenomenul subprime si temerile privind intrarea intr-un climat inflationist la nivel global au determinat multi investitori sa caute pretectie in aur si alte metale pretioase.

Dobanzile real-negative din SUA sau China sunt cel mai bun stimulent in acest sens. Alti factori care contribuie la conturarea unei bull market pentru aur sunt cresterea cererii pentru bijuterii in India si Orientul Mijlociu, scaderea vanzarilor de aur din partea Bancilor Centrale, continua scadere a productiei in sectorul minier, cresterea riscurilor geopolitice si explozia generala pe segmentul pietelor de marfuri, in special in sectorul petrolier.


Raportul dintre cerere si oferta

Productia de aur a scazut anul trecut la 2476 tone, cea mai mica valoare din 1996. In ciuda pretului mare, vanzarile din partea Bancilor Centrale au avansat usor, la fel cantitatile de aur reciclat.  In contrapondere, cererea speculativa a crescut constat, la fel cea venita din partea industriei sau a comertului cu bijuterii.

Pe termen mediu, bancile centrale din Rusia, Chinia si spatiul arab ar putea dori sa se diversifice reducand dependenta rezervelor proprii de dolari, ceea ce va alimenta suplimentar cererea. Trebuie mentionat ca 2007 a fost primul an in care persoanele particulare s-au aflat in posesia unei cantitati de aur mai mare decat cea aflata in posesia bancilor centrale.


Anual, cererea la nivel global oscileaza in jur de 3600 tone. Sub 2500 tone sunt furnizate de industria miniera, restul find acoperit de vanzari din partea bancilor centrale (485 tone in 2007) si de aurul reciclat (937 tone anul trecut). 

Productia de aur stagneaza sau este in declin in 8 din 12 dintre cele mai mari natiuni producatoare de aur, ce asigura peste 50% din oferta din prezent (printre acestea Canada, SUA, Australia si Africa de Sud).

Sunt mai multe cauze ce explica acest fenomen. In intervalul 1980-2000, cand piata era in declin iar preturile scadeau, mai multe mine de dimensiuni mici au fost inchise. Resursele usor de exploatat, aflate la adancimi mici au fost aproape epuizate.

Producatorii din Canada, Australia, SUA s-au confruntat cu legi de protectie a mediului ce le-au marit costurile de exploatare. Africa de Sud este un exemplu elocvent de productie in declin. In anii 70 aceasta furniza 2/3 din productia globala (32 milioane uncii), acum nu mai ofera decat 11,1%, fiind depasita recent de China care ocupa prima pozitie a podiumului (11,3%).

Urmatoarele pozitii sunt ocupate de SUA (11,4%), Australia (10,3%), Indonezia (7%). Costurile de productie au urcat la randul lor, in unele cazuri la fel de mult ca pretul aurului. Costul mediu de productie al unei uncii de aur a urcat cu 18,5% in 2007 dar avansul a fost mult mai mare in Canada (32%), SUA (27%) sau Australia (21%).


Fizionomia cererii

63% din aurul existent pe piata este absorbit pentru confectionarea de bijuterii, 17% este utilizat pentru industrie iar 20% in scop investitional. Pe toate cele trei segmente cererea este in prezent in crestere, nevoia de diversificare a plasamentelor, comenzile mai mari din tarile in curs de dezvoltare si numarul in crestere de aplicatii industriale reprezentand motorul cresterii pretului unciei de aur.

Cererea venita din China a crescut de pilda cu 23% anul trecut in timp ce in SUA a scazut cu 14%, China detronand America din topul consumatorilor (ocupa locul doi la nivel mondial). Pozitia de lidei incontestabil este detinuta in continuare de India, care importa annual aproximativ 700 de tone de aur (fata de aproximativ 250 in SUA si China), a cincea parte din tranzactiile cu aur la nivel global. Indienii detin de altfel aproximativ 15.000 tone de aur, o zecime din rezervele globale.

In India aurul este folosit in mod traditional ca dota pentru mirese, femeile neavand de altfel dreptul sa posede pamant sau alte proprietati. Aurul este tinut sub forma de bijuterii ce asigura un fel de protectie acestora in cazul in care casnicia se destrama.


Aurul, scut antiinflationist

Intre pretul aurului si inflatie exista o corelatie puternica, metalul galben fiind ales de multa vreme pentru conservarea puterii de cumparare. La inceputul anilor 80 aurul valora 850 dolari/uncie in timp ce venitul annual al unei gospodarii medii reprezenta 17.000 dolari in SUA (ceea ce ar fi acum considerat sub pragul saraciei).

Nu numai veniturile au crescut considerabil de atunci, ci si gradul de indatorare al americanului mediu (datoriile gospodariilor reprezentau 10 trilioane dolari in 1987 dar au crescut la 28 trilioane

intre timp, de aproape 3,5 ori PIB-ul SUA). Ajustat la inflatie, pretul aurului din prezent (900 dolari/uncia) se afla cu 260% sub maximul atins in anii 80 iar pentru a atinge din nou o valoare comparabila pretul ar trebui sa urce pana la 2300 dolari/uncia.