Creșterea prețurilor la energie și surse alternative de încălzire a locuințelor

Uniunea Europeană are în față o situație fără precedent în care sunt puse în balanță măsuri urgente de reducere a consumului de energie electrică și consecințele dure provocate de acestea.

Previziunile economiștilor din ultimii ani nu au reușit să anticipeze creșterea actuală a prețurilor la energie electrică, iar scumpirea accelerată generează o situație critică nu doar celor aflați la putere și furnizorilor de gaze naturale, ci și consumatorilor de rând care trebuie să suporte consecințele în propriile facturi. Evoluția prețurilor oferite de furnizorii de energie în România începând cu 2020 a avut un trend ascendent, crescând cu 400% peste nivelul inițial.

Acest nivel ridicat al prețului a fost stimulat atât de contextul pandemic și cel al războiului dintre Rusia și Ucraina, cât și de creșterea considerabilă a prețurilor materiilor prime, care și-au mărit costul de 4 în ultima perioadă. Acest lucru se reflectă direct în facturile pe care consumatorii sunt nevoiți să le suporte și să le plătească la timp peste tot în lume, nu doar în România.

Presiunea exercitată de utilizarea energiei electrice nu vine doar din direcția economică și anume din gestionarea cererii și ofertei, ci și din contextul climatic în care planeta se află. Energia electrică de natură convențională este produsă din materie primă neregenerabilă, însă preferințele Uniunii Europene sunt altele. Reprezentanții UE au impus obiective de atins în ceea ce privește sursele de energie regenerabilă deoarece acestea au un potențial nelimitate și nu produc daune ireversibile mediului înconjurător.

Această încercare de tranziție către sursele regenerabile de energie electrică este, în schimb, extrem de costisitoare. Producătorii de energie electrică pe bază de combustibili fosili sunt nevoiți să suporte majorarea costurilor certificatelor de emisii de CO2. Costul adițional este, iarăși, suportat și plătit de consumatori.

România are în obiectivul său să crească procentul de consum al energiei regenerabile și să-l micșoreze pe cel al consumului iresponsabil al resurselor neregenerabile și poluante. Guvernul ar trebui să privească sustenabilitatea consumului de energie ca fiind o prioritate în planul de guvernare și să familiarizeze populația și consumatorii de rând, prin intermediul furnizorilor de energie, cu sursele regenerabile. Astfel, atât consumatorii casnici, cât și cei non-casnici pot recurge la utilizarea surselor regenerabile la nivel de gospodărie sau întreprindere proprie.

Ce surse regenerabile pot fi folosite de consumatori?

Cea mai accesibilă opțiune o reprezintă panourile solare. Energia solară este captată de către panourile foto-voltaice amplasate la înălțime deasupra sau în apropierea locuinței. Energia poate fi înmagazinată pentru o perioadă mai lungă cu scopul de a fi utilizată chiar și când soarele nu e sus pe cer.

O altă sursă regenerabilă se referă la turbinele eoliene, care pot fi achiziționate în diverse dimensiuni și pot fi adaptate la consumul pe care îl are fiecare client. De asemenea, acestea se pot instala în orice zona favorabilă apariției vântului, la înălțime.

Deși costul inițial este destul de ridicat în cazul tranziției de la energie neregenerabilă la cea regenerabilă, avantajele sunt nenumărate și pe termen lung. Nu doar cei mai mari consumatori ai lumii trebuie să aibă acest lucru în vedere, ci și consumatorul de rând care este preocupat de un viitor stabil și sustenabil al mediului în care trăiește.

Lipsa eficienței energetice a clădirilor publice costă România 6 miliarde de lei pe an. Ce am putea face cu acești bani

România are peste 242.000 de clădiri publice al căror consum este peste 200-250 kWh/metrul pătrat, iar media recomandată la nivel european este de 140kWh/metrul pătrat, se arată într-un...