Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Gaz pe foc:

Pretul petrolului alimenteaza riscul de revolte. Care sunt cele mai expuse tari

Pretul petrolului alimenteaza riscul de revolte. Care sunt cele mai expuse tari


Prabusirea pietei ridica riscuri majore de securitate in tarile a caror economie depinde intr-o proportie mare de exportul petrolului.

In urma cu un an pretul barilului era de peste 100 de dolari. Saptamana aceasta a coborat la 42 de dolari, iar perspectiva se arata intunecata in viitor.

In Irak, Rusia, Nigeria, Venezuela sau Ecuador, petrolul ieftin a adus cu el recesiunea si un risc crescut de revolte populare si instabilitate politica, constata analistii consultati de New York Times.

Focare de conflict

In Irak, pe langa conflictul deschis cu gruparea terorista ISIS, luna aceasta, autoritatile de la Bagdad s-au confruntat cu proteste violente ale populatiei nemultumite de lipsa energiei electrice.

Prtestatarii au cerut si explicatii privind traseul pe care l-au luat banii obtinuti din vanzarea petrolului.

Rusia este un al butoi cu pulbere care mocneste din cauza deprecierii rublei in urma prabusirii pietei petrolului.

Nigeria si Venezuela, tari care depind aproape in intregime de exportul de petrol, trec printr-o perioada marcata de o crestere a instabilitatii economice.

In Ecuador, populatia a protestat saptamanal in ultimele luni pe masura ce veniturile realizate din exportul de petrol au scazut la jumatate, punandu-si amprenta asupra nivelului de trai din tara.

Chiar si mirajul creat de bogatia Arabiei Saudite este pe cale sa se destrame, guvernul fiind nevoit sa "arda" din rezerva valutara a regatului cate 10 miliarde de dolari lunar pentru a acoperi deficitul bugetar.

Sauditii, de altfel, au fost nevoiti sa se imprumute pentru prima data in ultimii 8 ani pentru a creste veniturile statului in aceasta perioada de criza.

Alte tari arabe din Golful Persic: Kuweit, Oman si Bhrain, se confrunta cu deficite fiscale pentru prima data in ultimii 20 de ani.

Sperante spulberate

Chiar daca declinul pretului petrolului este o caracteristica a ultimilor 12 luni, majoritatea tarilor exportatoare s-au bazat ca aceasta criza va fi doar una temporara.

Evolutia economica din China, cel mai mare consumator de energie al lumii, arata deja o cerere redusa cu 30% pentru petrolul livrat pe aceasta piata, iar declinul pare a continua.

Prabusirea pietei petrolului se arata a fi una de durata, cu sanse de a destabiliza puternic economiile statelor exportatoare.

"Aceste tari resimt foarte puternic durerea pentru ca si-au inchipuit ca petrolul ieftin va fi doar o chestiune temporara", considera Rene Ortiz, fost secretar general OPEC si ministrul al Energiei din Ecuador.

In urma prabusirii pietei de energiei, Ortiz estimeaza ca tarile exportatoare au inregistrat pierderi de peste 1000 de miliarde de dolari.

"Instabilitatea economiei chineze radiaza acum in toata lumea. Este un soc al petrolului.

O multime de producatori care s-au bucurat de vremurile bune se arata mult mai dependenti de cresterea economica a Chinei decat ar vrea sa recunoasca", sustine Daniel Yergin, vicepresedintele companiei de studii de piata IHS.

Dezechilibru global

Prabusirea pretului petrolului este un indicator pentru instabilitatea economica globala care ar putea afecta toate pietele, nu doar pe cele dependente de exportul petrolului.

Teama aceasta este exprimata atat de evolutia pietelor de capital din ultimele 7 luni, dar si de dezechilibrul geopolitic.

Recenta evolutie a razboiului civil din Siria si aparitia altor focare de conflict pe glob reflecta destul de bine acest lucru.

Tari care odata foloseau petrolul ca moneda de schimb in politica externa: Arabia Saudita, Rusia si Iran, nu mai manifesta aceeasi influenta, dupa cum sustin unii analisti politici.

Iranul, care sustinea ca ar putea trece peste obstacolul embargoului, impus de Occident dupa lansarea programului nuclear, a trebuit sa isi regandeasca strategia, ia Teheranul a acceptat incheierea unui acord nuclear luna trecuta.

Beneficiile resimtite de consumatori prin scaderea pretului carburantilor tind sa paleasca in fata amenintarii date de supraproductia de petrol revarsata in piata.

Productie in crestere

O cantitate suplimentara de petrol in piata a fost observata constant in ultimii ani, perioada in care Statele Unite au redus importul in urma exploatarii rezervelor din zacamintele de sist.

In acelasi timp, Arabia Saudita a recurs constant la cresterea cotelor de exploatare, in ultimul an doborand orice record in domeniu.

Nu doar ca sauditii pompeaza mai mult petrol, dar deschid si noi puturi de exploatare pentru a mentine productia viitoare la acelasi nivel. Iar exemplul lor este copiat indeaproape de Emiratele Arabe Unite si Kuweit.

Pana si in Irak, razboiul crancen dus impotriva teroristilor Statului Islamic nu a putut stopa o crestere a productiei cu 20 de procente in cursul acestui an.

Desi pare lipsita de orice logica, cresterea productiei de petrol face parte din razboiul intretinut de statele arabe pentru a-si asigura intaietatea pe piata asiatica, singura cu un consum ridicat, dupa ce SUA a recurs la exploatarea propriilor resurse.

Pentru arabi, reglarea pretului petrolului printr-un mecanism coerent s-ar putea dovedi un inconvenient in conditiile in care piata globala de energie se dovedeste extrem de vasta si mult prea politizata pentru a raspunde unui astfel de control.

Sadad Al-Husseini, fost vicepresedinte al grupului saudit Aramco sustine ca declinul pretului petrolului nu putea fi evitat.

"Chiar daca nu cresteam productia anul trecut, o cantitate suplimentara de petrol provenit din SUA si Canada, de pe platformele marine sau din alte bazine, ar fi inundat piata, rezultatul fiind acelasi pe care il vedem si astazi", apreciaza Al-Husseini.

Pe marginea prapastiei

Supraproductia de petrol este de asteptat sa creasca cu un milion de barili zilnic (aproape 1% din total) la sfarsitul anului acesta, daca acordul nuclear cu Iranul isi va urma cursul firesc, dand drumul unei cantitati suplimentare de petrol pe piata.

"Vom creste productia de petrol indiferent de costuri. Nu avem alta alternativa", a explicat ministrul Petrolului de la Teheran, Bijan Namdar Zanganeh.

O privire de ansamblu pe ultimele 12 luni arata ca sauditii este posibil sa fi inundat piata cu petrol in incercarea de a elimina concurenta din Statele Unite, care inregistreaza un pret de extractie mult mai ridicat.

Calculele nu au fost insa perfecte, productia din zacamintele de sist din nordul americii nescazand pe cat se asteptau petrolistii din Riad.

De asemenea, nici petrolul nu s-a stabilizat la un pret de 50 de dolari asa cum au sperat sauditii, ba chiar se indreapta vertiginos spre 30 de dolari per baril, cel mai scazut nivel de la criza economica din 2008 si pana in prezent.

"Asistam la o competitie dusa pentru acapararea cotei de piata de mai multe state, iar economiile acestora sunt in mare masura dependente de petrol", considera Luay Al-Khateeb, expert in politica externa la Brookings Doha Center.

Din punctul sau de vedere, daca petrolul nu va reveni la 60 de dolari/baril, "orice tara araba care continue sa se bazeze pe veniturile obtinute din export are puterea sa se confrunte cu decenii de declin economic".

David Goldwyn, fost expert diplomatic american, vede plafonul de 45 de dolari drept cel de minima stabilitate in tarile exportatoare de petrol, orice scadere de pret sub acest prag ridicand riscuri majore de securitate in diverse regiuni.

"Tarile fara rezerve valutare consistente, cum ar fi Nigeria, Angola, Algeria, Venezuela si Irak sunt in pericol.

La fel sunt si statele care au nevoie de investitii masive pentru a asigura legitimitatea politica a actualilor lideri: Brazilia, Rusia si Iran", sustine Goldwyn.

Pentru moment, specialistii de la Harvard cred ca Irakul va fi cea mai afectata tara exportatoare de petrol, din pricina razboiului dus cu gruparea terorista Statul Islamic.

In schimb, pe termen lung, pericolul ameninta sa se rasfranga asupra Arabiei Saudite.

"Au o populatie tanara care cauta slujbe noi, salarii bune si un sistem de protectie sociala performant.

In aceste conditii, contractul social dintre casa regala saudita si populatia tarii s-ar putea dovedi prea costisitor", crede Meghan O'Sullivan, directorul programului de Geopolitica Energetica de la Harvard.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 5217 ori