Criza petrolului: Cum se transforma razboiul preturilor intr-un conflict real

Sauditii risca sa se confrunte cu o revolta a celorlate tari membre OPEC, pana acum politica de prabusire a pretului petrolului intretinuta de cresterea productiei provocand pierderi de 500 de miliarde de dolari si neaducand nicio veste notabila in razboiul dintre Arabia Saudita si petrolistii americani.

Deja fostul ministru al Energiei din Algeria, Nordine Ait-Laoussine, a declarat ca tara sa ar putea renunta la statutul de membru OPEC, daca acest cartel se va dovedi indiferent la echilibrarea preturilor si va continua sa ramana un simplu instrument al Arabiei Saudite, relateaza ziarul The Telegraph.

Reuniune cu scantei

Urmatoarea reuniune a membrilor OPEC urmeaza sa aiba loc pe 4 decembrie, la Viena, iar analistii se asteapta ca Arabia Saudita sa isi continue politica de a inunda piata de petrol, chiar daca acest lucru ar impinge pretul barilului sub 50 de dolari.

Decizia reprezentantilor Riadului ar putea da si semnalul disolutiei cartelului. "De ce ar trebui sa ramanem membri intr-o organizatie care nu mai serveste niciunui scop?", a punctat Nordine Ait-Laoussine.

Oficalii din Venezuela si Ecuador ar putea avea acelasi punct de vedere ca si reprezentantul Algeriei, din moment ce Arabia Saudita pare sa ingnore apelul acestor state pentru reducerea productiei si reechilibrarea pietei la un pret de 75 dolari/baril.

Acest lucru le-ar putea da apa la moara in a acuza Riadul de nerespectarea tratatului OPEC prin care cartelul este obligat sa vegheze la asigurarea bunastarii tuturor statelor membre.

"Arabia Saudita actioneaza direct impotriva intereselor a jumatate din membrii cartelului si este pe punctul de a impinge OPEC in prapastie.

La Viena s-ar putea petrece o explozie totala", sustine Helima Croft, fost analist de date pentru CIA, acum la RBC Capital Markets.

Criza multiplicata

Decizia pica acum in mainile printului mostenitor Mohammad bin Salman, adevaratul lider al guvernului saudit, si nu este una usoara in contextul in care OPEC a reprezentat intotdeauna un instrument de putere in mainile liderilor din Arabia Saudita.

In plus, dizolvarea OPEC ar alimenta si mai mult nemultumirea localnicilor, amenintati deja de austeritatea preconizata pentru urmatorii ani si enervati de interminabilul conflict intretinut de Riad in tara vecina, Yemen.

Expertii Agentiei Internationale pentru Energie (IEA) estimeaza ca veniturile statelor membre OPEC din exportul de petrol s-au redus de la 1000 de miliarde de dolari pe an la doar 550 de miliarde.

Evolutia denota o profunda criza fiscala, care ar putea alimenta si o criza geopolitica in regiunea Orientului Mijlociu.

Printre oficialii din tarile vecine se aud din ce in ce mai multe critici la razboiul declansat in piata de energie de catre sauditi in scopul de a elimina companiile petroliere din Statele Unite.

Mohammed Bin Hamad Al Rumhy, ministrul Petrolului din Oman are toate motivele sa se uite cu furie la Riad, dupa ce sauditii au inundat pur si simplu piata cu petrol ieftin.

"Daca ai 1 milion de barili adaugati suplimentar in fiecare zi pe piata, nu faci decat sa distrugi piata. Noi resimtim efectele acestei politici si tot noi ar trebui sa credem ca este o criza dictata de Dumnezeu.

Imi pare rau, dar nu cred asa ceva! Cred ca ne-am facut-o cu mana noastra", a declarat ministrul Al Ruhmy.

Dincolo de rivalitatea de pe piata dintre petrolistii sauditi si cei americani, se zvoneste ca prabusirea intentionata a preturilor la petrol ar avea in spate si un interes al Riadului de a verifica cat de rezistent se dovedeste sectorul energiei regenerabile.

Oricum, este o decizie neinspirata. Un astfel de test ar fi trebuit efectuat in urma cu 6 ani, cand tot tarile OPEC au insistat sa pastreze prea mult timp cotatia barilului la un nivel superior plafonului de 100 de dolari.

Previziuni gresite

Din acest punct de vedere, economiile dependente de petrol, in special cele membre OPEC, se arata prea increzatoare in cresterea cererii in viitorul apropiat.

Pentru 2040, expertii OPEC au anticipat o crestere suplimentara a consumului de petrol de 111 milioane de barili/zi. In acelasi timp, analistii IEA au facut referire la o crestere a cererii zilnice de petrol de doar 103 milioane de barili pana in 2040.

S-ar putea ca niciuni din acesti experti in energie sa nu fi estimat corect nevoia omenirii de petrol in deceniile urmatoare.

Numai prin aplicarea prevederilor ce sunt pe agenda summit-ului COP21, organizat de ONU la Paris, consumul global de petrol ar putea scadea cu 83,4 milioane de barili zilnic.

In plus, noile tehnologii ar putea avea un cuvant decisiv in privinta aceasta.

Pas inainte

Urmatorul pas facut in sectorul energetic il va reprezenta cresterea capacitatii de stocare a energiei, un mod perfect de a depasi hopul reprezentat de intermitenta in alimentare cu energie eoliana si solara.

O echipa de cercetari de la universitatea din Cambridge sustine deja ca a depasit problema stocarii limitate in bateriile litiu-ion, afirmand ca vor scoate in curand un model de baterii capabile sa mentina o masina in rulaj aproape 1000 de kilometri cu o singura incarcare.

Pana in 2040 ne putem astepta ca masinile cu motorizare clasica sa fie relicve pe care le vom intalni doar in muzee.

"Totul va fi electrificat. Motorul cu combustie interna este mort. Noi stim asta, si este cazul ca si producatorii auto sa constientizeze acest lucru!", a explicat unul dintre oficialii care va conduce discutiile de la summit-ul ONU din Paris.

Liderii OPEC ar putea profita de cererea membrilor cartelului de a echilibra piata petrolului, impingand cotatia barilului la 75-80 de dolari cata vreme acest lucru mai este posibil.

Mai ales ca razboiul preturilor declansat de Arabia Saudita pare sa nu dea niciun rezultat notabil.

Anul acesta, productia totala din zacamintele de sist din Statele Unite este de 9,1 milioane de barili/zi, aproape la acelasi nivel inregistrat anul trecut, inainte ca Arabia Saudita sa incerce eliminarea petrolului american de pe piata.

Pentru anul viitor, aceasta ar putea scadea cu 600.000 de barili/zi, dar acest aspect nu poate fi considerat catastrofal pentru industria petroliera din SUA.

Pe de alta parte, multa lume se intreaba daca Arabia Saudita mai poate rezista inca un an intr-o criza auto-provocata care se traduce printr-un deficit bugetar anual de 100 de miliarde de dolari.

Este drept ca regatul saudit are si importante rezerve valutare constituite in perioada in care petrolul a fost cotat la preturi de peste 100 de dolari, dar, in acelasi timp, are o populatie dependenta de veniturile asigurate de stat si o multime de alte obligatii politice in regiune.

Iar, unele dintre acestea se pot dovedi chiar arme cu doua taisuri, daca Riadul nu se dovedeste capabil de a se adapta rapid situatiilor de criza din regiune.

In cursa ISIS

Sauditii au cateva angajamente politico-economice ferme cu aliatii suniti din regiune, asa cum ar fi Egiptul.

Ori Egiptul are nevoie de o sustinere financiara continua, pe masura ce se confrunta atat cu o profunda criza economica, cat si cu expansiunea gruparii teroriste Statul Islamic in Peninsula Sinai si in vecinatatea capitalei Cairo.

O ramura a Statului Islamic actioneaza deja in Libia si ameninta sa isi extinda operatiunile si in Algeria, unde vechiul regim este pe punctul de a se prabusi, iar veniturile realizate din petrol sunt singurul element care tine populatia sub control.

Irakul este deja un stat dezmembrat, cu un guvern incapabil sa faca fata amenintarii Statului Islamic, care ocupa deja pozitii in cateva campuri petroliere importante ale tarii.

Inclusiv Arabia Saudita este vulnerabila in fata atacurilor lansate de jihadistii ISIS. Din mai si pana in prezent, sauditii s-au confruntat cu 5 atacuri teroriste ale Statului Islamic pe teritoriul tarii.

Printre acestea se numara si atacul asupra unei baze militare din apropierea complexului petrolier de la Abqaiq, unul dintre cele mai vulnerabile puncte din acest punct de vedere, in contextul in care zona este populata si de mult discriminata minoritate a musulmanilor siiti.

Ar fi intr-adevar o ironie macabra daca intreaga strategie a Arabiei Saudite in razboiul preturilor de pe piata petrolului ar exploda in fata oficialilor de la Riad sub forma unui conflict real, care oricum macina regiunea.

Temperatura ideală în casă: românii preferă să aibă între 22 și 24°C în locuințe STUDIU

Aproape jumătate dintre români susţin că temperatura ideală din locuinţă trebuie să fie cupinsă între 22 şi 24°C şi chiar peste, în timp ce doar 3,8% susţin că se simt confortabil...